La nivel global, există o tendinţă bine conturată de folosire a acestor tipuri de servicii. În ciuda acestei realităţi, România are una dintre cele mai mici rate de penetrare a serviciilor bancare prin Internet din ţările CEE – 4% faţă de 42% în Cehia, 34% în Austria sau 13% în Croaţia. Numai Bulgaria se află în urma noastră la acest capitol, cu 2%.
Dintr-o medie de 4,5 activităţi derulate pe Internet, 4,2 sunt pentru informare, comunicare şi amuzament, un număr foarte redus de utilizatori accesând Internetul pentru tranzacţii. Astfel, dintr-un total de 9,6 milioane de români bancarizaţi, doar 4% îşi verifică contul prin Internet banking şi 3% fac tranzacţii folosind acest serviciu online. Un procent asemănător face plăţi online cu cardul (3%, faţă de 9% în Austria) sau plăţi de pe telefonul mobil (1,6%, faţă de 29% în Austria) și doar 3% au achiziționat un serviciu financiar prin intermediul Internetului.
Deşi penetrarea Internetului în România este una dintre cele mai mici din regiune, există încă suficient de mult loc pentru dezvoltarea serviciilor financiare digitale. Cu atât mai mult cu cât utilizarea telefonului mobil se află în plin avânt – nu numai ca răspândire, ci şi ca intensitate – dar este folosit în principal pentru comunicare şi distracţie. Peste jumătate dintre români folosesc Internetul săptămânal, 80% folosesc telefonul mobil, iar 13% au smart phone. Mai mult, aproape o treime se declară entuziaşti ai noilor tehnologii, iar altă treime, deşi nu este formată din entuziaşti, arată deschidere spre adoptarea acestora.
„În orice domeniu, nivelul scăzut de familiarizare cu tehnologii noi îngreunează adoptarea lor, iar serviciile financiare online nu fac excepție. Chiar mai mult, în cazul lor temerile care îi împiedică pe consumatori să încerce să facă plăți sau să cumpere produse financiare online sunt mai mari decât în cazul altor servicii noi, pentru că riscul unor pierderi este perceput mai acut. În plus, mulți români nu au găsit încă o motivație suficient de relevantă care să îi facă să se informeze mai mult și să facă primul pas”, declară Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant, expert în piaţa financiar - bancară la GfK România.
Datele care stau la baza acestor concluzii provin din studiul GfK Financial Market Data System (FMDS) şi au fost făcute publice în cadrul Conferinţei GfK Financial Market Research. GfK FMDS este un studiu desfăşurat o dată la două luni care măsoară obiceiurile bancare ale locuitorilor cu vârsta de peste 15 ani din 13 ţări ale Europei Centrale şi de Est: Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Rusia, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria şi România, eşantionul celor chestionaţi în România fiind de 1000 de persoane, reprezentativ la nivel naţional.
Sursa: www.gfk-ro.com