La începutul lunii octombrie, a fost redeschisă discuția dacă dispar sau nu, banii cash în țara noastră, după ce a fost intens dezbătută în luna mai a acestui an. Prevederea prin care românii nu mai au voie să facă plăți în numerar decât până la un anumit plafon zilnic i-a neliniștit pe cetățeni, așa cum se întâmplă mereu când autoritățile decid în privința banilor populației. Limita zilnică de 5.000 de lei este prevăzută în pachetul de măsuri fiscale, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Deocamdată, legea nu se aplică, pentru că a fost contestată de Opoziție la Curtea Constituțională. Legea care reglementează măsurile pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, este Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată În urmă cu câteva zile, ministrul Finanțelor Marcel Boloș explica de ce plățile cu numerar vor fi limitate în România: „Propunerea noastră este de a reduce gradual plăţile în numerar pentru că ele sunt sursa plăţilor la negru, ori, după cum ştim, evaziunea fiscală şi toate mecanismele prin care se face evaziunea fiscală, în ceea ce priveşte operaţiunile prin numerar, acestea sunt frecvent folosite pentru astfel de lucruri şi atunci noi avem trei paliere de măsuri”. Pe de altă parte, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, a acordat un interviu Antenei 3 CNN, prin care a asigurat cetățenii că banii cash nu vor dispărea. Potrivit acestuia, „nu se pune niciodată problema dispariției cash-ului; știu că de aici se pleacă în tot soiul de teorii legate de dispariția cash-ului; acestea sunt niște limitări legate de anumite momente conjuncturale, decise de cei care au luat această inițiativă legislativă, dar dispariția cash-ului e exclusă.” Dan Suciu a adăugat că la Banca Centrală Europeană s-a discutat despre legislații restrictive de utilizare a cash-ului în diferite țări, România nefiind singura vizată. Totuși, „Banca Centrală Europeană a spus explicit: nu se pune niciodată problema dispariției cash-ului, chiar dacă este încurajată o formă sau alta de plată electronică”. „Noi, Banca Națională, n-am fost implicaț în această discuție. Ea ține, așa cum a fost explicată, de evaziunea fiscală, de alte lucruri care țin mai degrabă de activitatea altor instituții”, a declarat ministrul. Totodată, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a vorbit despre faptul că foarte mulți români nu au cont bancar, implicit, nici card: „Aceasta dispersie slabă a bancarizării în România e una din problemele cu care ne confruntăm și încurajăm (lucrurile) să nu mai evolueze în acea direcție sau să diminuăm această chestiune. Acum, nu știu dacă prin limitări administrative de utilizare a cash-ului vom determina oamenii să meargă mai mult spre digitalizare, pentru că, evident, sunteți de acord cu mine: e mult mai simplu să plătești cu cardul. Acum, nu vorbim de comisioanele băncilor. Facilitatea de plată cu cardul e imensă, nu mai trebuie să stai să-ți numeri banii [...]”, a explicat acesta. Este de reținut faptul că, pentru Banca Națională, „cash-ul este foarte important”, iar dispariția lui nu reprezintă o soluție. Însă, se dorește digitalizarea și promovarea plăților electronice. „Trebuie să promovăm aceste lucruri și să creăm oportunități, atât pentru plata electronică, cât și pentru plata cash. Iar atunci oamenii vor vedea diferențele și vor opta de bunăvoie pentru una sau alta, așa cum au interesele”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale.   Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.