În Monitorul Oficial al României, Partea I nr.  909/07.10.2020  a fost publicată Decizia CCR nr. 403/18.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 07.10.2020) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 403/18.06.2020 ?

Art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015:“Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condițiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcție de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.”

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate?

Autorul excepției a considerat că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a susținut, în esență, că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare principiului egalității în fața legii consacrat de art. 16 din Constituție, dar și de art. 2 al Legii nr. 223/2015.

Astfel, a arătat că interpretarea sintagmei “ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010” în sensul că ar restrânge aplicabilitatea textului de lege supus controlului de constituționalitate doar asupra persoanelor pensionate începând cu 01.01.2011, creează un tratament diferențiat între persoane aflate în situații identice.

În susținerea criticilor de neconstituționalitate, autorul excepției a arătă că, deși dreptul său la pensie a fost stabilit în anul 1997 în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, conform art. 180 din acest act normativ, pensia sa a devenit pensie în înțelesul Legii nr. 19/2000, iar ulterior, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, conform art. 171 din acest act normativ, pensia a devenit pensie în înțelesul acestei din urmă legi.

Pentru că pensiile stabilite conform legislației anterioare devin pensii în înțelesul Legii nr. 263/2010, dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 trebuie să fie aplicabile și persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, doar așa textul de lege producându-și efectele în scopul enunțat în expunerea de motive a actului normativ. În acest sens, a precizat că art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 vine să corecteze o situație inechitabilă, respectiv cea în care se regăsește un militar în rezervă căruia i-au fost stabilite drepturile de pensie în conformitate cu criteriile care reglementează sistemul public de pensii, prin recalcularea drepturilor de pensie pe baza criteriilor care reglementează sistemul militar de pensii, criterii care corespund specificului acestei categorii profesionale.

Prin urmare, a considerat că nu există niciun motiv obiectiv și justificat pentru a restrânge aplicarea dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 doar la situația persoanelor pensionate ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în condițiile în care între situația sa și situația acestor persoane nu există nicio diferență, ambele categorii având drepturile de pensie stabilite într-un mod dezavantajos în funcție de criteriile sistemului public de pensii.

Autorul excepției a mai arătat că împrejurarea că nu a optat la momentul pensionării pentru o pensie de serviciu nu poate avea drept efect imposibilitatea stabilirii pensiei conform principiilor specifice pensiilor militare, neexistând niciun text de lege care să restrângă acest drept în situația neexercitării sale într-un anumit termen, ci eventuala sancțiune constă în faptul că drepturile intimatului vor fi stabilite în conformitate cu principiile pensiilor militare, doar începând cu luna ulterioară depunerii cererii.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a constatat  că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 reglementează posibilitatea persoanelor al căror drept la pensie a fost stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852/20.12.2010, de a cere recalcularea pensiei, în temeiul Legii nr. 223/2015, la casele sectoriale de pensii, dacă au realizat stagiu de cotizare în specialitate și dacă pensia a fost stabilită anterior de către casele teritoriale de pensii.

Faptul că textul de lege se referă la persoanele care s-au pensionat în intervalul de timp între intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 este fără echivoc, de vreme ce întreaga ipoteză a art. 110 din acest act normativ se referă la această categorie de persoane în mod distinct față de dispozițiile art. 109 din aceeași lege, care se referă la pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, acordate anterior, respectiv cele “recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare (…)”.

Prin urmare, în conținutul a două texte de lege diferite, art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut atât recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cât și a celor stabilite în temeiul acestei din urmă legi, astfel că nu se poate reține existența unei omisiuni legislative, de natură să creeze discriminări.

Ceea ce critică, în realitate, autorul excepției este faptul că Legea nr. 223/2015 nu prevede și posibilitatea recalculării pensiilor acordate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, dar care nu se încadrează în ipoteza art. 109 din Legea nr. 223/2015, întrucât nu au fost acordate în temeiul legilor speciale care reglementau acordarea pensiilor de serviciu, ci în temeiul reglementărilor aplicabile sistemului public de pensii, așa cum este Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.

În mod concret, autorul excepției a invocat situația sa particulară, respectiv faptul că la data pensionării nu îndeplinea condițiile legale necesare acordării pensiei militare de stat, dar că, potrivit condițiilor stabilite de Legea nr. 223/2015, le îndeplinește.

Or, față de această critică, CCR  a reținut că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 547/18.09.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23/09.01.2019, paragrafele 25 și 26, persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.

CCR a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

CCR a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile.

În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.

Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.

Dincolo de aceste considerente, care relevă conformitatea dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 cu principiul constituțional al egalității în drepturi, CCR a mai reținut și faptul că autorul excepției se găsește într-o situație diferită de persoanele aflate în ipoteza textului legal prin prisma obiectivului acestei reglementări.

Astfel, CCR a constatat că, prin măsura instituită în art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a urmărit reglementarea unui remediu pentru persoanele care la momentul pensionării nu au avut posibilitatea de a opta pentru acordarea unei pensii militare de stat, întrucât aceasta nu era prevăzută de dispozițiile legale în vigoare.

Or, autorul excepției nu se află în această ipoteză, întrucât, la data pensionării, dispozițiile Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 83/06.08.1977, reglementau acordarea acestui drept, dar autorul excepției nu îndeplinea condițiile necesare obținerii acestuia.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

      

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here