Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 25.10.2018, “Curtea Constituţională ... cu majoritate de voturi, a admis excepţiile de neconstituţionalitate și a constatat că:
Soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională.
Soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat CCR, respectiv Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală şi Tribunalul Ilfov – Secţia penală.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Care este conţinutul textelor de lege analizate de CCR?
Art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal art. 4 şi 6 din Codul penal[1].”
Art. 4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”
Ce efecte produce Decizia CCR din data de 25.10.2018 mai sus amintită?
În condiţiile declarării ca neconstituţionale a prevederilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, se impune şi constatarea efectelor deciziei CCR în urma admiterii respectivelor excepţii de neconstituţionalitate.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”
Concluzionând, ce trebuie să înţeleagă cititorul urmare a pronunţării Deciziei respective?
În intervalul de la data pronunţării deciziei CCR (25.10.2018) până la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României trebuie respectate încă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal.
De la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României, aceasta este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Un interval de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, sunt suspendate de drept, ceea ce înseamnă practic că ele nu mai sunt aplicabile. Tot în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, pot pune de acord prevederile neconstituţionale- în speță prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art.4 din Codul penal, cu dispoziţiile Constituţiei.
După intervalul de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă prevederile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 4 din Codul penal, îşi încetează efectele juridice dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu au pus de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.
[1] Art. 6 din Codul penal: (1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detențiune pe viață și până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune.
(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă. Ținându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.
(4) Măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.
(5) Când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1) - (4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.
(6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
(7) Când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alin. (1) - (6).
