17 Noiembrie, 2019

Din nou despre alcoolemie la șoferi şi procedura judiciară

Un șofer a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, faptă constând în aceea că a condus pe drumurile publice autoturismul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 grame/litru alcool pur în sânge.

Mai departe, vedem ce s-a întâmplat în instanţă şi de ce s-a ajuns la Înalta Curte de Casație şi Justiţie pentru în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept. 

Prima instanță a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit procedurii simplificate, prevăzută de art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală și l-a condamnat pe inculpată la o pedeapsă de 8 luni închisoare. Instanţa a reţinut că inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la ora 23,14, rezultatul fiind de 0,86 grame/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, unde i-au fost prelevate două probe biologice.

Conform Buletinului de analiză toxicologică alcoolemie, la ora 23,32 concentrația alcoolului în sânge a fost de 1,70 grame/litru alcool pur în sânge, iar la ora 00,23 de 1,50 grame/litru alcool pur în sânge.

Așadar, prima instanță a constatat, ca fiind dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, situația de fapt fiind probată cu declarațiile acestuia, testarea etilotest și primul buletin de analiză toxicologică.

Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel, solicitând reindividualizarea modalității de executare a pedepsei, prin dispunerea amânării aplicării acesteia, iar, în subsidiar, modificarea pedepsei principale, în sensul stabilirii unei amenzi penale.

Curtea de apel a considerat, însă, că este necesară intervenţia ÎCCJ pentru clarificarea chestiunii de drept despre care discutăm mai jos. 

De ce s-a considerat necesară sesizarea ÎCCJ 

Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept:

“Dacă în cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal este obligatoriu, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 732/2014, să se stabilească îmbibația alcoolică de la momentul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, dacă în fața primei instanțe s-a urmat procedura simplificată, poate fi administrată direct în apel expertiza având ca obiectiv calculul retroactiv al alcoolemiei.”

Cu privire la problemele de drept ce fac obiectul sesizării, Curtea de Apel Ploiești a apreciat că, pentru a stabili dacă o faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, este esențial ca organele judiciare să determine, pe bază de probe, concentrația alcoolului pur în sânge la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, date fiind considerentele din Decizia nr. 732/2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015.

S-a mai arătat în cuprinsul sesizării că, chiar dacă pe baza concentrației stabilite prin buletinul de analiză toxicologică s-ar putea deduce că la momentul conducerii autovehiculului pe drumurile publice concentrația alcoolului pur în sânge depășește, în mod evident, plafonul de 0,80 grame/litru alcool pur în sânge, efectuarea expertizei privind calculul retroactiv al alcoolemiei este obligatorie, față de obligația ce revine instanței de a lămuri complet împrejurările cauzei în scopul aflării adevărului [art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală], cât și pentru că nivelul alcoolemiei este un criteriu esențial în procesul de individualizare a tratamentului sancționator.

În ceea ce privește a doua chestiune de drept pusă în discuție, instanța de trimitere a arătat că, în vederea efectuării expertizei medico-legale necesare determinării îmbibației alcoolice la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, se impune rejudecarea cauzei potrivit procedurii obișnuite de către prima instanță, întrucât judecarea cauzei a avut loc potrivit procedurii simplificate, procedură ce permite exclusiv administrarea probei cu înscrisuri. 

ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea 

Însuşindu-şi punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ÎCCJ

a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece chestiunile supuse dezlegării nu vizează interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, ci sunt în strânsă legătură cu datele cauzei judecate.

Din modalitatea în care au fost formulate întrebările reiese că instanța de trimitere solicită, în esență, să se statueze asupra obligativității administrării mijlocului de probă al expertizei medico-legale privind estimarea calculului retroactiv al alcoolemiei, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014. Or, analiza necesității administrării acestei probe presupune examinarea elementelor faptice ce rezultă din celelalte mijloace de probă, respectiv dacă au fost recoltate două mostre de sânge, la ce interval de timp și dacă prima recoltare s-a realizat la scurt timp după momentul depistării în trafic a conducătorului auto. Prin urmare, admiterea probei cu expertiză medico-legală este, în exclusivitate, la aprecierea judecătorului fondului.

Inadmisibilitatea primei întrebări determină aceeași concluzie și în privința celei de-a doua probleme de drept. 

De ce este interesant de citit conţinutul deciziei pronunţate de ÎCCJ 

Prin acest material am semnalat, doar, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 17/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 875 din 30 octombrie 2019. Este interesant de văzut conţinutul integral al hotărârii, în care se prezintă:

- punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate, având, în esenţă, două interpretări;

- trimiteri la Ordinul ministrului sănătății nr. 277/2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013,

- jurisprudența curților de apel și a instanțelor arondate acestora;

- jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție;

- jurisprudență relevantă a Curții Constituționale;

- jurisprudență relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

- punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție;

- opinia specialiștilor consultați, de la Universitatea de Vest din Timișoara.


Ai nevoie de Decizia nr. 17/2019
? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI
!
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu