Materialul de mai jos are la bază un caz practic, punând în discuţie diferenţa care se face, sub aspectul taxelor, între accesarea actelor aflate la Arhivele Naţionale şi cele păstrate în sistem privat. 

Prin Sentința civilă pronunțată de Curtea de Apel București a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996. Excepția a fost invocată de T. S., într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind obligarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și a Inspecției Muncii, la eliberarea fără plata de taxe și comisioane a unei adeverințe privind venitul brut încasat de autorul excepției, în perioada 1974-1978, de la Compania Română de Pescuit Oceanic Tulcea. 

De ce a fost nemulţumit petentul?

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a arătat, în esență, că, potrivit art. 161 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe și comisioane.

Totodată, el a susținut că, în cazul său, se aplică prevederile art. 29 alin. (1) și (3) din  Legea nr. 16/1996, potrivit cărora creatorii ori deținătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13 (vezi Documentarul de la sfârşitul materialului), iar serviciile arhivistice prestate de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost.

Comparând textele de lege criticate, autorul observă că rezultă o diferență de tratament juridic între o anumită categorie de cetățeni, pentru care legea prevede scutirea de plata taxelor și comisioanelor în legătură cu eliberarea actelor prin care se face dovada timpului util la pensie, și o altă categorie, în care autorul se situează, care trebuie să plătească o sumă pentru obținerea acelorași acte, sumă datorată operatorilor economici autorizați, care au preluat arhivele fostelor întreprinderi în care aceștia din urmă au lucrat.

Această diferență aduce atingere art. 16 din Constituție și art. 2, art. 8 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece este stabilit un criteriu aleatoriu și exterior persoanei de care depinde plata sau nu a adeverințelor necesare pentru stabilirea drepturilor la pensie, iar nu un criteriu obiectiv și rațional.

Autorul a invocat neconcordanța textului criticat cu art. 126 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 214/2011, art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2011, precum și cu art. 34 și art. 40 din Codul muncii. De asemenea, autorul a mai subliniat şi „aplicabilitatea directă a dreptului comunitar”, principiu consfințit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 5 februarie 1963, pronunțată în Cauza C – 26/62 NV Algemene Transport – en Expeditie Onderneming van Gend & Loos împotriva Administrației fiscale olandeze. 

Despre ce reglementare vorbim?

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată în Monitorul Oficial nr. 293/2014, potrivit cărora: „Serviciile arhivistice prestate în condițiile alin. (1) de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, cu avizul Arhivelor Naționale.”

Curtea observă că textul criticat face trimitere la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 16/1996, potrivit căruia „Creatorii ori deținătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.” 

Care a fost răspunsul de la CCR?

Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, critica de neconstituţionalitate. Din motivarea formulată, sunt de reţinut aspecte de interes practic.

• Cu privire la situația autorului excepției, Curtea a observat că, potrivit art. 18 din Legea nr. 16/1996, în cazul declarării falimentului, în condițiile legii, a unui creator de documente, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice. Definiția noțiunii de „operatori economici” la care face trimitere textul de lege criticat este cuprinsă în art. 2 lit. s) din Normele metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 137/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 619/2013, potrivit cărora: „operator economic autorizat – persoană fizică sau persoană juridică care deține o autorizație de funcționare valabilă”.

• Niciuna dintre autoritățile care sunt pârâte în cauza în care s-a ridicat excepția, respectiv Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Inspecția Muncii, nu se încadrează în noțiunea de „operator economic autorizat”, așa cum aceasta apare reglementată de Legea nr. 16/1996, deci niciuna dintre acestea nu are obligația de a elibera adeverința.

• Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”. Or, „legătura cu soluționarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului.

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei.

(Decizia nr. 24/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 334 din 17 aprilie 2018) 

Documentar

Legea nr. 16/1996

Art. 13. 

(1) Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale și la serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după cum urmează:

a) documentele fotografice, precum și peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor;

b) documentele scrise, cu excepția actelor de stare civilă și a documentelor tehnice, după 30 de ani de la crearea lor;

c) documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;

d) actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;

e) matricele sigilare confecționate din metal, având înscrise toate însemnele legale și denumirea completă a unității, după scoaterea lor din uz.

(2) Documentele create și deținute de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pot fi duse spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale din momentul în care, prin ordin al președintelui Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, se constată că nu mai sunt necesare pentru desfășurarea activității curente. 

Ai nevoie de Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here