Detaşarea salariaţilor la prestarea de servicii transnaţionale

O recentă lege instituie un nou cadru comun de dispoziţii, măsuri şi mecanisme de control, aplicabile pe teritoriul României pentru detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, inclusiv măsurile de prevenire şi sancţionare a oricărui abuz ori a eludării acestora. Legea nr. 16/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196/2017.

Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial nr. 196 din 21 martie, dată de la care se abrogă reglementarea anterioară dată prin Legea nr. 344/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 636/2006.

Noua reglementare îşi propune două obiective: să garanteze protecţia salariaţilor detaşaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale, în special asigurarea respectării aplicării clauzelor şi condiţiilor de încadrare în muncă prevăzute de legislaţia naţională, şi, pe de altă parte, să faciliteze exercitarea libertăţii de a presta servicii pentru prestatorii de servicii.

Dat fiind că transpune reglementările comunitare în materie, legea nu afectează:

• exercitarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt recunoscute în legislaţia naţională, precum şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv libertatea şi dreptul la grevă sau de a întreprinde acţiuni care ţin de relaţiile de muncă, în conformitate cu legislaţia naţională.
• dreptul de a negocia, de a încheia, de a pune în aplicare contracte colective de muncă şi de a desfăşura acţiuni colective, în conformitate cu legislaţia naţională.

Regimul de de salariat este cel reglementat de Codul muncii, iar pe întreaga perioadă a detaşării, salariatul îşi păstrează raportul de muncă direct cu angajatorul care l-a detaşat. 

Salariaţi detaşaţi în România

O primă situaţie la care se aplică prevederile legii priveşte întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul României salariaţi cu care au stabilite raporturi de muncă, întreprinderi care iau decizia punerii în aplicare a uneia dintre următoarele măsuri cu caracter transnaţional:

• detaşarea unui salariat pe teritoriul României, în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
• detaşarea unui salariat la o unitate sau la o întreprindere care aparţine grupului de întreprinderi, situată pe teritoriul României, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
• punerea la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi agentul de muncă temporară.

Salariaţii detaşaţi pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă prevăzute de legislaţia română şi/sau de contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale, cu privire la:

• durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
• durata minimă a concediilor anuale plătite;
• salariul minim definit potrivit art. 2 alin. (1) lit. e), inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
• condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor de către agenţii de muncă temporară;
• sănătatea şi securitatea în muncă;
• măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;
• egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare. 

Salariaţi detaşaţi în alte ţări

Cea de-a doua situaţie reglementată de lege priveşte întreprinderile stabilite pe teritoriul României care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează, pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, salariaţi cu care au stabilite raporturi de muncă, întreprinderi care iau decizia punerii în aplicare a uneia dintre următoarele măsuri cu caracter transnaţional:

• detaşarea unui salariat de pe teritoriul României, în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
• detaşarea unui salariat de pe teritoriul României la o unitate sau la o întreprindere care aparţine grupului de întreprinderi, situată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
• punerea la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi agentul de muncă temporară.

Salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative, prin convenţii colective sau sentinţe arbitrale de generală aplicare, valabile în statul membru, altul decât România, sau în Confederaţia Elveţiană, pe teritoriul căruia/căreia sunt prestate serviciile, cu privire la:

• durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
• durata minimă a concediilor anuale plătite;
• salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare. Salariul minim luat în considerare este cel aplicabil pe teritoriul unui stat membru sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, pentru salariatul detaşat de pe teritoriul României este cel definit de legislaţia şi/ori practica statului membru, altul decât România, sau Confederaţiei Elveţiene, pe teritoriul căruia/căreia este detaşat salariatul;
• condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor de către agenţii de muncă temporară;
• sănătatea şi securitatea în muncă;
• măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;
• egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare. 

Inspecţia Muncii ca autoritate competentă

În scopul identificării situaţiilor de detaşare transnaţională şi pentru a preveni abuzurile şi eludările dispoziţiilor prezentei legi, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, realizează o evaluare de ansamblu a tuturor elementelor faptice care caracterizează o detaşare transnaţională, în special:

• elementele faptice care caracterizează activităţile desfăşurate de către întreprinderile care detaşează salariaţi în România, şi anume în statul membru în care acestea sunt stabilite şi, atunci când este necesar, în România;
• elementele faptice care caracterizează munca şi situaţia salariatului detaşat pe teritoriul României.

Evaluarea se realizează în cadrul controalelor efectuate de către inspectoratele teritoriale de muncă, pentru fiecare situaţie de detaşare transnaţională. 

Ai nevoie de Codul muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!