29 Ianuarie, 2020

Despre prejudicii cauzate de un pahar cu cafea fierbinte care se varsă în timpul unui zbor

O companie aeriană este responsabilă pentru prejudiciile cauzate de un pahar cu cafea fierbinte care se varsă.

Nu este necesar ca acest accident să fie legat de un risc inerent zborului.

Astfel s-a pronunţat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la sfârșitul anului trecut prin Hotărârea din data de 19.12.2019 în cauza  C-532/18 .

Menționam faptul că CJUE s-a pronunţat în sensul mai sus arătat  în cadrul  unui litigiu între GN, reprezentată legal de HM, tatăl său, pe de o parte, și ZU, în calitate de lichidator al Niki Luftfahrt GmbH, societate de transport aerian,pe de altă parte, cu privire la o cerere de despăgubire introdusă de cea dintâi ca urmare a unor arsuri suferite în timpul unui zbor operat de cea din urmă.

Ce a declanşat litigiul principal în discuţie?

În cursul anului 2015, GN, reclamanta, care avea atunci vârsta de 6 ani, a călătorit la bordul unei aeronave cu tatăl său, HM, lângă care era așezată. Această călătorie, între Mallorca (Spania) și Viena (Austria), a fost operată de Niki Luftfahrt.

Pe durata zborului, lui HM i-a fost servit un pahar cu cafea fierbinte care, în timp ce era așezat pe măsuța situată în fața lui HM, s-a răsturnat pe coapsa dreaptă și pe pieptul lui GN, cauzându-i arsuri de gradul al doilea.

Nu s-a putut stabili dacă răsturnarea paharului cu cafea a avut loc din cauza unei defecțiuni a măsuței pliante pe care era așezat sau din cauza vibrațiilor avionului.

Reclamanta, reprezentată legal de tatăl său, a formulat o cerere în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Convenția de la Montréal, solicitând ca transportatorul, în prezent aflat în faliment, să fie obligat la repararea prejudiciului său într-un cuantum estimat la 8 500 de euro.

Pârâta arată că, în lipsa unui accident, răspunderea sa nu poate fi angajată în temeiul dispoziției menționate. Astfel, niciun eveniment brusc și neașteptat nu ar fi condus la alunecarea paharului și la vărsarea conținutului său. În opinia sa, noțiunea de „accident”, în sensul articolului 17 alineatul (1) din Convenția de la Montréal, impune producerea unui risc inerent transportului aerian, condiție care nu ar fi îndeplinită în speță.

Prin Hotărârea din 15.12.2015, Landesgericht Korneuburg (Tribunalul Regional din Korneuburg, Austria) a admis cererea de despăgubire a reclamantei. Această instanță a considerat că prejudiciile cauzate lui GN își aveau originea într-un accident cauzat de un eveniment neobișnuit de origine externă.

Instanța menționată a statuat că se produsese un risc inerent transportului aerian, întrucât o aeronavă ar fi supusă, în cadrul exploatării sale, unor grade de înclinație variabile susceptibile să determine obiectele așezate pe o suprafață orizontală în avion să înceapă să alunece fără ca vreo manevră specială să fie necesară. Aceeași instanță a constatat că nu existase o culpă a pârâtei, din moment ce servirea unor băuturi fierbinți în recipiente fără capac este o practică obișnuită și adecvată din punct de vedere social.

Prin Hotărârea din 30.08.2016, Oberlandesgericht Wien (Tribunalul Regional Superior din Viena, Austria) a infirmat hotărârea pronunțată în primă instanță. Potrivit acestei instanțe, articolul 17 din Convenția de la Montréal nu acoperă decât accidentele cauzate de un risc inerent transportului aerian și, în speță, reclamanta nu a putut face dovada unui asemenea accident. În aceste condiții, răspunderea pârâtei ar fi exclusă.

Reclamanta a introdus un recurs la Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria) pentru a obține constatarea răspunderii transportatorului și a temeiniciei cererii sale de reparare a prejudiciului suferit.

În aceste condiții, Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria) a suspendat judecarea cauzei și a adresat CJUE  o întrebare preliminară prin care a solicitat în esență să se stabilească dacă articolul 17 alineatul (1) din Convenția de la Montréal trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „accident”, în sensul acestei dispoziții, acoperă o situație în care un obiect utilizat pentru serviciul pasagerilor a cauzat o vătămare corporală unui pasager, fără a fi necesar să se verifice dacă acest accident rezultă dintr-un risc inerent transportului aerian.

Ce trebuie să cunoaștem referitor la o trimitere preliminară?

Trimiterea preliminară permite instantelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze CJUE întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.

Retinem că CJUE nu solutionează litigiul national, insa instanta natională are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei CJUE.

Decizia CJUE este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Ce a răspuns în esenţă CJUE prin Hotărârea din data de 19.12.2019 referitor la cauza C-532/18 ?

În hotărârea pronunțată în data de 19.12.2019 , CJUE a arătat, că, precizează că răspunderea unei companii aeriene pentru arsurile cauzate de cafeaua fierbinte care s-a vărsat în timpul unui zbor din motive necunoscute nu presupune că s-a realizat un risc inerent zborului.

Potrivit CJUE, sensul obișnuit dat noțiunii de accident” se înțelege ca un eveniment involuntar, prejudiciabil și neprevăzut. De altfel, CJUE a constatat printre altele că Convenția de la Montréal urmărește introducerea unui regim de răspundere obiectivă a companiilor aeriene menținând totodată un „echilibru echitabil al intereselor”.

CJUE a constatat că atât sensul obișnuit al noțiunii de „accident”, cât și obiectivele Convenției de la Montréal se opun ca răspunderea companiilor aeriene să fie supusă condiției ca prejudiciul să fie rezultatul materializării unui risc inerent transportului aerian sau să existe o legătură între „accident” și exploatarea sau mișcarea aeronavei. Ea amintește că Convenția de la Montréal permite companiilor aeriene să excludă sau să limiteze răspunderea lor. Astfel, o companie aeriană se poate exonera de răspunderea sa sau să o limiteze dovedind că pasagerul a cauzat el însuși prejudiciul sau a contribuit la producerea sa. În plus, ea își poate limita răspunderea la 100 000 de „drepturi speciale de tragere” dovedind că prejudiciul nu a fost cauzat de culpa sa ori că acesta a fost cauzat exclusiv de culpa unui terț.

CJUE a răspuns, așadar, la întrebarea adresată de Oberster Gerichtshof că noțiunea de „accident” în discuție acoperă toate situațiile care se produc la bordul unei aeronave, în care un obiect utilizat pentru serviciul pasagerilor a cauzat o vătămare corporală unui pasager, fără a fi necesar să se verifice dacă acestea rezultă dintr-un risc inerent transportului aerian.

Răspunsul mai sus formulat de CJUE ce a făcut obiectul Hotărârii din 19.12.2019, dată în cauza C-532/18  , îl puteţi consulta in extenso pe site-ul Curia.

 

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu