Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 17.09.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind un recurs în interesul legii în materie penală, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
Astfel, prin Decizia nr. 16 din 17.09.2018 în dosarul nr. 1512/1/2018 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii în materie penală a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecință a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art 207 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală stabileşte că:
Termenul „cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia” este un termen peremptoriu, iar încălcarea sa atrage decăderea procurorului din dreptul de a formula cereri privind măsurile preventive şi nulitatea actului făcut în acest sens peste termen, precum şi imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.
Recursul în interesul legii mai sus menționat s-a impus a fi formulat având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se existenţa mai multor orientări jurisprudenţiale divergente.
De menţionat că, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României, Partea I.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționată, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Care este conținutul textului legal menționat de instanța supremă în Decizia nr. 16/17.09.2018?
Art 207 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală: (1) Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
(2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Dacă un procuror dispune trimiterea în judecată a unui inculpatul față de care s-a dispus o măsură preventivă[1], atunci rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei trebuie obligatoriu înaintat judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia; în cazul în care rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei nu este înaintat judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă în termenul mai sus-indicat, procurorul nu mai are dreptul -legal- de a formula cereri privind măsurile preventive, iar dacă totuși face acest lucru, intervine nulitatea actului făcut în acest sens peste termen; pe de altă parte și judecătorul de cameră preliminară, într-o astfel de situație, se află în imposibilitate de a verifica din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintită?
[1] Art. 202 alin. (4) N.C.p.p: “Măsurile preventive sunt:
a) reținerea;
b) controlul judiciar;
c) controlul judiciar pe cauțiune;
d) arestul la domiciliu;
e) arestarea preventivă.“
Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
Fara comentarii