Având în vedere faptul că multe persoane au la un anumit moment un litigiu civil pe rolul instanțelor de judecată românești și că, mulți dintre aceștia, au la un momentdat o nemulțumire legată de activitatea judecătorului/judecătorilor care se află în completul de judecată care le judecă litigiul și că, legat de acest aspect, doresc să încerce – măcar – să înlocuiască judecătorul respectiv, în materialul de față ne-am propus să prezentăm succint anumite prevederi de interes legat de recuzare și de abținere.
Ce trebuie să cunoaștem legat de abținere?
Înainte de primul termen de judecată grefierul de ședință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 din Codul de procedură civilă și, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător.
Judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii.
Declarația de abținere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existența cazului de incompatibilitate sau verbal în ședință, fiind consemnată în încheiere.
Care sunt cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 din Cod procedură civilă?
Cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 din Cod procedură civilă sunt cazuri de incompatibilitate absolută și se referă la următoarele:
Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare.
De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeași cauză.
Ce trebuie să cunoaștem legat de recuzare?
Judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri.
De reținut că, pe lângă cazurile de incompatibilitate absolută prezentate de art. 41 din Cod procedură civilă, mai există și alte cazuri de incompatibilitate prevăzute în art. 42 din Cod procedură civilă [1].
Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
Cum se poate invoca incompatibilitatea absolută? Care sunt judecătorii care pot fi recuzați?
În cazurile prevăzute la art. 41 din Cod procedură civilă , judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.
De reținut că, potrivit art. 46 din Cod procedură civilă, pot fi recuzați numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluționare.
Ce trebuie să cunoaștem referitor la cererea de recuzare?
Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.
De subliniat faptul că este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42 din Cod procedură civilă.
Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46 din Cod procedură civilă, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate.
Nerespectarea condițiilor mai sus menționate atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.
Se poate abține judecătorul recuzat?
Da, judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține, iar declarația de abținere se soluționează cu prioritate.
În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.
În cazul în care declarația de abținere se respinge, prin aceeași încheiere instanța se va pronunța și asupra cererii de recuzare (art. 48 alin. 3 Cod procedură civilă).
Până la soluționarea declarației de abținere nu se va face niciun act de procedură în cauză, iar formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare.
Cum se compune completul de judecată care soluționează abținerea sau recuzarea?
Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține.
Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară (art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă).
Care este procedura de soluționare a abținerii sau a recuzării?
Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleași condiții, instanța va putea asculta și părțile.
În cazul în care la același termen s-au formulat cereri de recuzare și de abținere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.
De reținut că legea arată că nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
În cazul admiterii abținerii sau recuzării întemeiate pe dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 11 din Cod procedură civilă, instanța va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.
Abținerea sau recuzarea se soluționează printr-o încheiere care se pronunță în ședință publică.
Dacă abținerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.
Care este procedura când soluționarea se face de către instanța superioară?
Instanța superioară învestită cu judecarea abținerii sau recuzării în situația prevăzută la art. 50 alin. 2 din Cod procedură civilă va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa.
Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanței inferioare.
Care sunt căile de atac în materie?
Potrivit art. 53 alin. 1 din Cod procedură civilă, încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. 3 din Cod procedură civilă nu sunt supuse niciunei căi de atac.
În cazul prevăzut la art. 53 alin. 1 din Cod procedură civilă, dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.
[1] Art. 42 din Cod procedură civilă:
(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații:
1. când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
4. când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părți;
5. dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părți într-un proces care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător;
6. dacă între el, soțul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situația punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
8. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
9. dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluționarea unei căi de atac, soțul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiași pricini înaintea altei instanțe;
11. dacă este soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soțul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau a asistat partea în aceeași pricină înaintea altei instanțe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
(2) Dispozițiile alin. (1) privitoare la soț se aplică și în cazul concubinilor.
Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!