Deputaţii au adoptat, marţi, în plen, cu majoritate de voturi, proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 21 alin. (6) şi a art. 33 alin.(4), precum şi completarea cu un nou alineat la art. 31 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare.
Intervenţiile legislative sunt argumentate în expunerea de motive prin faptul că “numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului au murit înainte de a primi o minimă dreptate şi, (…) din păcate, alţi supravieţuitori ai Holocaustului vor fi curând în aceeaşi situaţie”, precum şi prin faptul că “este absolut necesar ca procedura pe care trebuie să o urmeze pentru restituirea proprietăţilor preluate abuziv să fie cât mai simplă, cu o durată cât mai scurtă şi cu cât mai puţine elemente de birocraţie”.
“Proiectul pe care îl avem în dezbatere se referă la un subiect foarte dureros, şi anume una dintre traumele regimului comunist. Proiectul îşi propune să simplifice şi să eficientizeze procedura aplicabilă şi să acorde un minim de respect şi de înţelegere faţă de toţi cei care au suferit în perioada comunistă. Suplimentar de acest lucru, proiectul conţine şi două prevederi foarte importante privind supravieţuitorii Holocaustului din România şi recunoaşterea reciprocă a documentelor emise pe acest subiect, respectiv a Holocaustului de către SUA, Statul Israel şi alte state din lume. Este un gest mai mult decât de normalitate pe care îl facem, cu atât mai mult cu cât vineri în România se marchează Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este un gest de demnitate pe care Parlamentul României îl face faţă de aceşti oameni. Proiectul a fost adoptat în unanimitate de către Senat şi le mulţumesc pentru acest lucru tuturor grupurilor parlamentare”, a declarat, în plen, deputatul minorităţilor naţionale, Silviu Vexler, reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER).
Potrivit legii, în baza cererii deţinătorului de puncte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare. Potrivit unui amendament la acest articol, prin excepţie de la aceste prevederi, în situaţia în care deţinătorul de puncte este persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă ca supravieţuitor al Holocaustului, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un singur titlu de plată.
Potrivit unui amendament adus articolului 33 al legii de către deputatul Silviu Vexler, “cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1). Prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă, ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflate în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi”.
“La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 1 şi 2 din OUG nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020″, prevede un alt amendament, care aparţine tot deputatului Silviu Vexler.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.
Sursa: Agerpres
