Pe 22 aprilie 2025, Senatul a înregistrat propunerea legislativă B153/2025, menită să aducă completări asupra O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Inițiativa urmărește să asigure transparența istoriei influențelor Securității din jurul actualilor demnitari, fără a crea sancțiuni sau incompatibilități.
Propunerea are două componente principale, complementare:
- Drept de informare privind rudenia – orice cetățean, instituție media, ONG, partid politic sau autoritate publică va putea solicita, în baza legii, clarificări despre legătura de rudenie (până la gradul III) dintre acești foști lucrători ai securității şi persoanele care au deținut sau dețin astăzi funcții de rang înalt:
- Președintele României
- Parlamentari (deputați, senatori, europarlamentari)
- Membri ai Guvernului
- Avocatul Poporului
- Primari
- Registru public online – CNSAS va pune la dispoziție pe site-ul propriu o bază de date cu toate persoanele care au fost lucrători sau colaboratori ai fostei Securități.
Registrul lucrătorilor Securității, care va fi găzduit pe pagina CNSAS, va permite interogări după nume, funcție/demnitate, grad de rudenie cu persoanele care ocupă sau au ocupat funcțiile sau demnitățile publice menționate.
Potrivit expunerii de motive, inițiativa are două caracteristici esențiale:
- Caracter necoercitiv
Propunerea nu prevede sancțiuni, restricții sau incompatibilități pentru demnitari şi funcționari şi nu modifică statutul lor juridic. - Scop exclusiv informativ
Orice cerere privind legătura de rudenie (până la gradul II) aduce doar date cu valoare istorică și documentară, fără să declanșeze proceduri disciplinare, administrative sau penale și fără criterii discriminatorii. Obiectivul este de a oferi cetățenilor și presei un cadru legal pentru a verifica oficial, prin CNSAS, conexiunile familiale dintre foștii lucrători ai Securității și actualii sau foști demnitari sau înalți funcționari ai statului.
Astfel, potrivit expunerii, ”legea nu propune o formă de vinovăție prin asociere ci un cadru legal de informare”.
”Așa cum dreptul la viață privată nu este absolut, nici dreptul la opacitate al celor aflați în funcții publice nu poate prevala asupra interesului general de a cunoaște cine sunt cei care conduc statul şi care este istoria rețelelor de influență din jurul lor.”