Conform actului normativ, persoanele juridice române, sediile permanente din Romania ale persoanelor juridice străine, dar şi persoanele fizice rezidente, au obligaţia să declare la autoritatea fiscală, contractele în care sunt beneficiare ale unor prestări de servicii efectuate pe teritoriul Romaniei de către persoane juridice străine sau de către persoane fizice nerezidente, conform art. 8 alin. (7^1) din Codul fiscal.

Ordinul abrogă procedura de declarare anterioară şi introduce formularul “Declaraţie a contractelor/ documentelor cu prestările de servicii efectuate de nerezidenţi în România”. Mai mult, ANAF va organiza în sistemul electronic “Registul contractelor cu nerezidenţii ce efectuează prestări servicii în România”.

Astfel, sunt supuse declarării serviciile ce se prestează în România precum cele de construcţii montaj, supraveghere şantier, consultanţă. Legiuitorul a precizat în mod expres că se vor declara orice tipuri de servicii prestate în ţară ce vor genera venituri impozabile.

Nu se declară, în schimb, contractele cu prestările de servicii efectuate în afara României, în favoarea rezidenţilor, conform norme pentru art. 8 alin. (7^1) din Codul fiscal.

Declararea se face la autoritatea fiscală unde este arondat/ administrat beneficiarul serviciilor.

De asemenea, legea mai prevede că sunt declarate contractele cu prestările de servicii, iar în lipsa contractului se declară situaţiile de lucrări, studiile de fezabilitate, rapoartele de lucru sau orice alte documente ce pot rezulta în urma activităţii prestate de nerezidenţi.

Termenul de declarare a contractelor/ documentelor este de 30 de zile de la data semnării.

În cazul în care, ulterior semnării contractelor, există modificări ale condiţiilor iniţiale, în acelaşi termen de 30 de zile de la data producerii acestora se declară şi modificarea. Declararea se face numai prin depunerea declaratiei cu contractele efectuate de nerezidenţi, fără a se depune şi copii de pe documentele semnate cu nerezidenţii.

Totodată, ordinul precizează în mod expres că neîndeplinirea obligaţiei de declarare este sancţionată de art. 219 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură fiscală. Acesta prevede sancţiunea contravenţională, respectiv amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, şi  amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice.

Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore de la constatarea contravenţiei, conform art. 221 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.