În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 59 din Legea nr. 223/2015 se arată că legiuitorul omite să stabilească, pe lângă indicatorul ratei medii anuale a inflaţiei, şi pe cel referitor la venitul brut aferent funcţiei exercitate de la momentul la care se face actualizarea. Or, în lipsa unor indicatori care să conducă la o valoare reală, concretă a pensiei, actualizarea este formală, întrucât nu se raportează la venitul brut actual al persoanei.
Astfel, la 31 martie 2006, autorul excepţiei a fost trecut în rezervă, fiind întrunite condiţiile pentru pensionarea pentru limită de vârstă. Pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei a ales perioada 1 octombrie 2005-31 martie 2006, cu un venit lunar cuprins între 1.326-1.650 lei. În prezent, venitul brut al unei persoane care exercită aceeaşi funcţie depăşeşte 4.000 lei.
Astfel, autorul excepţiei este discriminat faţă de colegii săi, tratamentul diferenţiat fiind justificat doar de data ieşirii la pensie. Or, conchide autorul excepţiei, întrucât el şi colegii săi se află în situaţii obiectiv similare, deoarece au ocupat/ocupă aceleaşi funcţii anterior pensionării, nu există temei pentru a se aplica tratamente juridice distincte. Face trimitere şi la cele două principii ale nediscriminării şi egalităţii din Legea-cadru nr. 153/2017. Curtea respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "în care nu se includ", precum şi ale art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei", din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.