Decizia nr. 27/2021 privind soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj – Secția penală în Dosarul nr. 9.318/328/2018, prin care se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție dezlegarea unei chestiuni de drept a fost publicată n Monitorul Oficial şi a devenit obligatorie.

Pe rol se află soluționarea sesizării prin care se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă poate fi subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal persoana care, după pronunțarea hotărârii definitive de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și până la anularea permisului de conducere dispusă de către șeful poliției, conduce un autovehicul pe drumurile publice?”.

În contextul acestei chestiuni de drept, Înalta Curte subliniază faptul că deținerea efectivă a permisului de conducere nu conferă titularului acestuia dreptul de a conduce în condițiile în care instanța de judecată a dispus, în mod definitiv, condamnarea sa pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice.

Potrivit art. 335 alin. (2) din Codul penal – Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Așadar, în ipoteza comiterii unei fapte prevăzute la art. 336 din Codul penal, de la momentul reținerii permisului de conducere va opera și înlăturarea dreptului de circulație. Cele două consecințe juridice sunt însă interdependente, căci “retragerea” dreptului de circulație este o consecință directă a reținerii permisului de conducere.

În consecință, din dispozițiile legale prezentate în decizie reiese următoarea cronologie:

 de la momentul comiterii faptei până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare operează măsura tehnicoadministrativă a reținerii permisului de conducere fără drept de circulație;

 după momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare organul competent are obligația de a dispune anularea permisului de conducere.

Din expunerea acestei cronologii reiese că avem de-a face cu un vid legislativ pentru perioada care are ca punct de început încetarea reținerii (momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare) și momentul dispunerii și comunicării anulării. În acest “gol”, dreptul persoanei de a conduce nu este afectat pentru că nu există vreun temei legal care să fundamenteze o astfel de restrângere

În concluzie, cu privire la problema de drept expusă, s-a opinat în sensul că persoana care conduce un autovehicul pe drumurile publice după pronunțarea hotărârii definitive de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și până la anularea permisului de conducere dispusă de către șeful poliției poate fi subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here