Începând cu 15 iulie 2017 este transpusă în legislația națională noua directivă privind auditul statutar. În acest moment sunt reglementate fie în aceeași formă, fie într-o formă nouă procedura de obținere a calității de auditor financiar și noțiunea de efectuare a auditului statutar. Tot cu această ocazie se reglementează mai exact atribuțiile expertului contabil fiind modificată și ordonanța privind expertiza contabilă.
Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, ce va intra în vigoare mâine, 15 iulie, poate fi consultată integral aici.
Audit statutar înseamnă un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de audit, în măsura în care:
- este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;
- este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar situaţiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii.
Auditul statutar se efectuează de către auditorii financiari sau de firmele de audit care sunt autorizaţi/autorizate în România, care se înscriu ca membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România şi care se înregistrează în Registrul public electronic în condiţiile stabilite reglementările ASPAAS.
O firmă de audit autorizată într-un stat membru are dreptul să efectueze audit statutar în România cu condiţia ca partenerul-cheie de audit care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit să fie autorizat ca auditor financiar în România. O firmă de audit autorizată în alt stat membru de origine care doreşte să efectueze audit statutar în România se înregistrează în Registrul public electronic al auditorilor financiari şi firmelor de audit.
ASPAAS înregistrează firma de audit dacă aceasta face dovada că este înregistrată la autoritatea competentă din statul membru de origine. ASPAAS solicită ca certificatul care atestă înregistrarea firmei de audit în statul membru de origine emis de autoritatea competentă din statul respectiv să nu fie mai vechi de 3 luni. ASPAAS informează autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la înregistrarea firmei de audit în România.
ASPAAS autorizează numai persoanele fizice sau firmele cu o bună reputaţie. Buna reputaţie trebuie să aibă în vedere un comportament adecvat, cu respectarea cerinţelor Codului etic emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) şi adoptat de ASPAAS.
În vederea autorizării, pe lângă condiţia de bună reputaţie, auditorii financiari trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele cerinţe:
- sunt licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior sau au un nivel echivalent;
- au urmat un curs de instruire teoretică organizat sau recunoscut de ASPAAS;
- au efectuat un stagiu de pregătire practică;
- au promovat examenul de competenţă profesională, organizat sau recunoscut de ASPAAS.
Examenul de competenţă profesională trebuie să asigure verificarea nivelului necesar de cunoştinţe teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum şi a capacităţii de a aplica în practică cunoştinţele teoretice. Examenul se susţine sub formă scrisă.
Testul privind cunoştinţele teoretice inclus în examenul de competenţă profesională acoperă următoarele domenii:
- teoria şi principiile contabilităţii generale;
- cerinţele legale şi standarde referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale şi consolidate;
- standardele internaţionale de contabilitate;
- analiza financiară;
- contabilitatea costurilor şi managerială;
- managementul riscului şi controlul intern;
- audit şi aptitudinile profesionale;
- cerinţe legale şi profesionale referitoare la auditul statutar şi auditorii financiari;
- standardele internaţionale de audit;
- etică profesională şi independenţa.
Testul include, de asemenea, subiecte din următoarele domenii sau reglementări, în măsura în care sunt relevante pentru audit:
- legea societăţilor şi reglementările privind guvernanţa corporativă;
- legea insolvenţei şi alte proceduri similare;
- legislaţia fiscală;
- Codul civil;
- legislaţia privind asigurările sociale şi Codul muncii;
- tehnologia informaţiei şi sistemele computerizate;
- finanţe publice, economie generală şi de afaceri;
- matematică şi statistică;
- principiile de bază ale managementului financiar.
Titularul unei diplome de licenţă, al unei diplome universitare la nivel de master sau al unei calificări profesionale în unul ori mai multe dintre domeniile prevăzute la art. 9 este exceptat de la testul de cunoştinţe teoretice inclus în examenul de competenţă profesională, la disciplinele respective, în situaţia în care curricula universitară acoperă una sau mai multe dintre disciplinele prevăzute la art. 9.
Pentru a asigura capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele teoretice a căror testare este inclusă în examenul de competenţă profesională, un stagiar efectuează un stagiu de pregătire practică de cel puţin 3 ani care va cuprinde, printre altele, participarea la auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate. Stagiul practic se efectuează la un auditor financiar autorizat în România sau în alt stat membru ori în cadrul unei firme de audit autorizate în orice stat membru.
Auditorii financiari trebuie să participe la programe adecvate de formare continuă pentru a-şi menţine cunoştinţele teoretice, competenţele şi valorile profesionale la un nivel suficient de înalt. ASPAAS organizează programele de formare continuă pentru auditorii financiari.
În situaţia în care efectuează un audit statutar, auditorul financiar şi/sau firma de audit, precum şi orice persoană fizică aflată în poziţia de a influenţa în mod direct sau indirect rezultatul auditului statutar trebuie să fie independentă de entitatea auditată şi să nu fie implicată în procesul decizional al entităţii auditate, în înţelesul Codului etic.
Înainte de a accepta sau de a continua o misiune de audit statutar, auditorul financiar sau firma de audit evaluează şi documentează următoarele:
- îndeplinirea dispoziţiilor prevăzute mai sus cu privire la criteriul independenței;
- existenţa ameninţărilor la adresa independenţei sale şi măsurile de protecţie aplicate pentru a atenua ameninţările respective;
- dacă are la dispoziţie personalul calificat şi timpul necesar, precum şi celelalte resurse necesare efectuării auditului statutar într-o manieră adecvată;
- autorizarea ca auditor financiar a partenerului-cheie de audit în România, în cazul firmelor de audit.
Toate informaţiile şi documentele la care are acces auditorul financiar sau firma de audit în situaţia în care efectuează un audit statutar trebuie să fie protejate potrivit politicilor şi procedurilor emise de auditorul financiar sau firma de audit în conformitate cu reglementările naţionale specifice şi cu prevederile Codului etic privind confidenţialitatea şi secretul profesional.
Auditorii financiari şi firmele de audit trebuie să efectueze auditul statutar în conformitate cu standardele internaţionale de audit adoptate de Comisia Europeană potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare.
Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să prezinte rezultatele auditului statutar într-un raport de audit. Raportul se elaborează în conformitate cu cerinţele standardelor de audit adoptate de Uniunea Europeană sau de ASPAAS, după caz.
Raportul de audit se întocmeşte în scris şi trebuie să cuprindă:
- identificarea entităţii ale cărei situaţii financiare anuale sau consolidate fac obiectul auditului statutar prin denumirea, sediul social şi codul unic de identificare; identificarea situaţiilor financiare anuale sau consolidate şi data sau perioada pentru care au fost întocmite şi identificarea cadrului de raportare financiară aplicat la întocmirea acestora;
- descrierea ariei de aplicare a auditului statutar care identifică cel puţin standardele de audit în conformitate cu care a fost efectuat auditul statutar;
- opinia auditorului, care este fie fără rezerve, fie cu rezerve, fie contrară şi exprimă clar punctul de vedere al auditorului sau al firmei de audit cu privire la următoarele: dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară; şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile. Dacă auditorul sau firma de audit nu este în măsură să emită o opinie de audit, raportul menţionează imposibilitatea emiterii acestei opinii;
- orice alt aspect asupra căruia auditorul financiar sau firma de audit atrage atenţia în mod special, fără ca opinia de audit să fie modificată;
- opinia auditorului referitoare la: coerenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi exerciţiu financiar; şi pregătirea raportului administratorilor în conformitate cu prevederile legale aplicabile;
- declaraţie privind identificarea de informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor, indicând natura acestor informaţii eronate;
- declaraţie privind orice incertitudine semnificativă asociată evenimentelor sau condiţiilor care pot pune în mod semnificativ la îndoială capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea;
- menţiune privind sediul auditorului financiar sau al firmei de audit.
ASPAAS este responsabilă pentru instituirea şi implementarea unui sistem eficace de investigaţii şi sancţiuni pentru a detecta, a corecta şi a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar.
ASPAAS este responsabilă cu supravegherea publică a auditorilor financiari şi a firmelor de audit şi organizarea unui sistem eficace de supraveghere publică.
În vederea creşterii încrederii publice în situaţiile financiare anuale şi în situaţiile financiare anuale consolidate auditate, ASPAAS are, în principal, următoarele obiective:
- creşterea calităţii auditului statutar;
- creşterea profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit;
- supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor Uniunii Europene şi ale altor reglementări în domeniu;
- asigurarea eficacităţii propriei activităţi desfăşurate în domeniul auditului statutar.
