În noaptea de 30 octombrie 2015, un spectacol pirotehnic, organizat în clubul Colectiv, fără respectarea normelor minime de siguranță, a transformat un concert într-un coșmar. 64 de tineri și-au pierdut viața, iar 185 au fost răniți, unii cu arsuri de gradul III și sechele pe viață.

La o lună distanță, pe 1 decembrie 2015, un individ a încercat să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat în timpul paradei de Ziua Națională din Târgu Secuiesc. Substanța explozivă provenea din articole pirotehnice cumpărate de pe piața liberă.

Tragedia Colectiv a expus brutal vulnerabilitatea sistemului de control și permisivitatea reglementărilor privind folosirea articolelor pirotehnice.
Cazul de la Târgu Secuiesc a șocat opinia publică și a arătat cât de ușor pot fi transformate în arme materialele cu utilizare civilă.

 

Legea nr. 92/2025, promulgată joi, pe 6 iunie 2025 de Președintele României Nicușor Dan, aduce modificări profunde Legii nr. 126/1995 privind regimul materialelor explozive, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 12 martie 2014, cu scopul creșterii siguranței publice și prevenirii unor noi dezastre. Noua lege va intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial partea I.

Obiectivul principal este acela de a armoniza legislația românească cu prevederile europene în domeniul explozivilor de uz civil și al articolelor pirotehnice, transpuse în dreptul intern prin H.G. nr. 197/2016 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție pe piață şi controlul explozivilor de uz civil și prin H.G. nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice (art. 1 alin. 3).

De asemenea, se urmărește eliminarea dublei incriminări a acelorași fapte – uneori tratate ca infracțiuni, alteori ca simple contravenții – ceea ce a dus la soluții judiciare contradictorii în practică (art. 37 şi art. 38).

Se face o separare clară între profesiile de artificier și pirotehnician. (art. 7 alin. 2 şi alin. 2 ind. 1)

Noua lege stabilește expres că doar artificierii autorizați pot supraveghea manipularea explozivilor de uz civil de către personalul special instruit.

Totodată, prevede că pirotehnicienii autorizați pot supraveghea doar manipularea articolelor pirotehnice, nu și a explozivilor.

Anterior, legea permitea ca activitatea de manipulare a materialelor explozive să fie coordonată și de pirotehnicieni, și nu preciza clar că este vorba exclusiv despre explozivi cu destinație civilă.

Modificarea elimină această ambiguitate și separă responsabilitățile în funcție de tipul materialului manipulat.

Prin această modificare, se face o distincție clară între cele două profesii – artificier (care manipulează explozivi) și pirotehnician (care utilizează articole pirotehnice) – în funcție de nivelul diferit de risc asociat fiecărei categorii.

Noua lege extinde regimul de autorizare pentru spectacolele pirotehnice, incluzând acum și articolele din categoria F2. (art. 34 alin. 3)

Noua lege vine să corecteze această lacună legislativă. Dacă până acum erau necesare avize doar pentru articolele din categoriile 3 și 4, acum și categoria F2 intră sub același regim strict. Astfel, organizarea spectacolelor pirotehnice cu articole din categoriile F2, F3 și F4 va necesita avize clare de la primărie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Poliție – o măsură esențială pentru prevenirea unor tragedii similare celei de la Colectiv.

Sunt prevăzute relaxări privind distanțele de siguranță și condițiile de utilizare ale unor articole pirotehnice. (art. 34 alin. 4 şi 5)

Pentru articolele din categoriile F2 și T1, distanțele de siguranță față de instalațiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalațiile de gaze sau de păduri, anterior stabilite la 500 m, se reduc la jumătate, adică 250 m, facilitând astfel organizarea spectacolelor pirotehnice în condiții mai permisive din acest punct de vedere.

De asemenea, pentru articolele din categoria F1 (cele mai puțin periculoase), restricțiile de distanță prevăzute de lege nu se mai aplică; în schimb, se respectă condițiile de siguranță stabilite de producător.
* Aceste masuri au fost luate ca urmare a amendamentelor la inițiativa legislativă propuse de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Sunt introduse interdicții şi sancțiuni mai clare privind deținerea, utilizarea şi vânzarea articolelor pirotehnice către minori.

An de an, în special în perioada sărbătorilor, spitalele din marile orașe se umpleau de copii și adolescenți răniți în urma folosirii necorespunzătoare a petardelor și altor articole pirotehnice. Majoritatea acestor incidente se petreceau în mediul urban, în urma vânzării ilegale către minori.

Astfel, dacă în prezent persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deține şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi PI, după intrarea în vigoare a noilor modificări aceștia vor putea deține şi utiliza doar articole pirotehnice din categoria F1 (mai puțin periculoase). (art. 7 alin. (3))
De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoria F1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani va constitui infracțiune şi se va pedepsi cu  închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (art. 37 alin. (1) lit. a))

Comercializarea articolelor pirotehnice din categoria F1 către minori sub 16 ani reprezintă un risc major pentru siguranța acestora și poate provoca incendii grave, din cauza utilizării necorespunzătoare și lipsei de supraveghere. Având în vedere imposibilitatea statului de a asigura controlul permanent al activităților private, se impunea reducerea acestor pericole prin reglementarea pieței și sancționarea corespunzătoare a unor astfel de practici.

Sancțiuni noi și dure în privința comercializării, preparării depozitării necorespunzătoare sau fără autorizație a materialelor pirotehnice  (art. 37 alin. (1) lit. b) c) d))

Tot cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă - vor fi pedepsite şi infracțiunile de :
- comercializare de către persoane fizice sau juridice neautorizate a articolelor pirotehnice din categoria F1;  (Comercializarea articolelor pirotehnice fără autorizație pune  în pericol siguranța publică și poate duce la incendii sau alte riscuri. Astfel, autorizația are rolul de a garanta respectarea standardelor de securitate şi stoparea distribuirii  ilegale de produse nesigure.)

-  preparare sau depozitare a articolelor pirotehnice din categoria F1 fără autorizația prevăzută de art. 8 sau 9 din Legea nr. 126/1996; (Depozitarea unor cantități mari în imobilele de locuit, pot genera explozii care să ducă la pierderi de vieți omenești şi pagube materiale.)

-  depășirea cantității maxime de depozitare a depozitelor autorizate de articole pirotehnice cu mai mult de 25%. (Depășirea cu peste 25% a cantității maxime admise în depozitele autorizate de articole pirotehnice generează un grav pericol de explozie. Accidentele provocate de astfel de explozii sau incendii, în special cele cauzate de amestecuri pirotehnice, nu pot fi controlate, ceea ce creează un pericol social ridicat ce justifică incriminarea acestei conduite. Deși depozitele sunt proiectate să suporte depășiri temporare și limitate, depășirile semnificative le depășesc capacitățile de siguranță.)

Agravantă!

Conform noii legi, prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum şi folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 şi P2, efectuate fără drept va constitui infracțiune şi se va pedepsi  cu închisoare de la un an la 5 ani (art. 37 alin. (2))

Potrivit expunerii de motive la proiectul acestei legi agravanta este justificată de pericolul deosebit al articolelor pirotehnice destinate exclusiv persoanelor cu cunoștințe de specialitate şi a căror folosire necorespunzătoare duce la grave accidente cu urmări atât pentru persoana care le folosește, dar şi pentru persoane din apropierea lor. De altfel, în urma analizării accidentelor cu articole pirotehnice înregistrate în ultimii doi ani, a reieșit că în proporție de peste 90% acestea sunt produse de utilizarea ilegală/necorespunzătoare a articolelor pirotehnice de tip petardă, din categoria PI, de către persoanele din publicul larg.

Sfârșitul haosului juridic în domeniul explozivilor: dispare dublul regim penal-contravențional

Legea 126/1995 prevedea, anterior modificărilor, o situație de dublă sancționare: aceeași faptă (operațiuni cu materii explozive fără drept) era tratată și ca infracțiune (art. 37), și ca simplă contravenție (art. 38).

Modificarea elimină din prevederile art. 38 trimiterea referitoare la nerespectarea art. 11 alin. (2), astfel încât fapta efectuării de operațiuni cu materii explozive fără drept va fi reținută exclusiv ca infracțiune. Se evită astfel confuzii de calificare juridică și aplicarea paralelă a două regimuri sancționatorii pentru aceeași faptă.

Relevant: Art. 11 alin. (2) impune autorizare pentru operațiunile cu materii explozive, iar art. 37 sancționează penal nerespectarea acestei obligații.

De asemenea, din art. 38 au fost eliminate și referirile la art. 8 și art. 9 din aceeași lege, dispoziții ce vizau nerespectarea obligațiilor privind autorizarea și depozitarea corespunzătoare. Aceste fapte sunt tratate, de acum, exclusiv ca infracțiuni, potrivit art. 37.

Este o recunoaștere implicită a pericolului social ridicat al unor astfel de fapte: producerea, deținerea sau depozitarea explozivilor fără respectarea normelor nu mai poate fi tratată cu simplă amendă.

Modificările contribuie direct la clarificarea și aplicarea unitară a art. 346 din Codul penal – Nerespectarea regimului materiilor explozive. Potrivit acestuia, orice operațiune cu materii explozive efectuată „fără drept” — adică fără respectarea obligațiilor de autorizare prevăzute de Legea nr. 126/1995, art. 8, art. 9 și art. 11 — constituie infracțiune.

În forma anterioară a legii, aceeași conduită putea fi sancționată și contravențional, ceea ce genera confuzii juridice și riscul aplicării greșite a legii penale. Prin eliminarea acestor fapte din sfera contravențională (art. 38), legiuitorul înlătură dubla calificare și întărește ideea că desfășurarea de operațiuni cu materii explozive fără autorizație reprezintă un pericol social major, sancționabil exclusiv penal.

În consecință, noțiunea de „fără drept” din art. 346 dobândește o consistență clară și nu mai poate fi relativizată prin interpretări administrative paralele.