Deşi Legea nr. 164/2017 prin care se stabileşte decontarea de către stat a salariului minim pe economie pentru ucenici și stagiari intră în vigoare astăzi, 14 iulie 2017, prevederile se aplică diferenţiat. Mai exact, de vineri se aplică modificările privind stagiul pentru absolvenții de învățământ superior, urmând ca noile reglementări din Legea uceniciei să intre în vigoare din 10 august.
Potrivit Legii nr. 164/2017, contractele de stagiu încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.
Contractele de ucenicie încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.
StagiulPerioada de stagiu se desfăşoară pe baza unui program de activităţi aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea stagiarul. Contractul de stagiu se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă, în condiţiile prezentei legi. Durata contractului de stagiu este de 6 luni, cu excepţia situaţiilor în care prin legi speciale este prevăzută o altă perioadă de stagiu. Salariul de bază lunar al stagiarului, stabilit prin contractul individual de muncă, este cel negociat de părţi, pentru un program de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână, în condiţiile legii, ce se completează cu prevederile din cuprinsul contractului colectiv de muncă aplicabil. Finanţarea stagiului se poate realiza din următoarele surse:
- bugetul propriu al angajatorului;
- fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul;
- sponsorizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice;
- alte surse, potrivit legii.

UceniciaUcenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie. Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă constituie parte integrantă a contractului de ucenicie. Ucenicia la locul de muncă se adresează:
- persoanelor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să se concentreze pe învăţare pornind de la situaţiile profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupaţii direct la locul de muncă;
- angajatorilor care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă potrivit domeniilor de activitate, pentru locurile de muncă declarate vacante.
- să ofere persoanelor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, posibilitatea de a obţine o calificare în sistemul de formare profesională a adulţilor, care să permită ocuparea unui loc de muncă şi continuarea învăţării;
- să permită angajatorilor să îşi asigure forţa de muncă calificată, de calitate, în funcţie de cerinţele proprii;
- să faciliteze integrarea socială a persoanelor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, în concordanţă cu aspiraţiile profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii;
- să asigure un nivel de securitate adecvat persoanelor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, pentru a soluţiona problema pieţelor de muncă segmentate;
- să contribuie la creşterea economică, crearea de noi locuri de muncă, coeziunea socială şi împlinirea personală;
- să promoveze dialogul social şi să contribuie la dezvoltarea parteneriatelor la nivel local.
- 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;
- 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3;
- 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4.
- resurse proprii ale angajatorilor;
- sponsorizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice;
- fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- alte surse legale constituite: donaţii, taxe etc.

