România continuă să facă pași în direcția digitalizării, prin inițiative care urmăresc modernizarea documentelor de identitate și simplificarea accesului cetățenilor la servicii publice. Publicată în Monitorul Oficial nr. 1149 din 18 noiembrie 2024, Hotărârea nr. 1.407 aprobă Nota de fundamentare pentru proiectul de investiții „D4eID — Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”. Documentul detaliază necesitatea și alocarea de fonduri pentru implementarea acestui program.
Cu un buget aprobat de 382.305 lei, proiectul „D4eID” reprezintă un demers esențial pentru modernizarea sistemului de evidență a populației și adaptarea la standardele europene. În cele ce urmează, vom analiza în detaliu prevederile acestei hotărâri și implicațiile pentru cetățenii români.
Ce este proiectul „D4eID” și care este scopul acestuia?
Programul „D4eID” are ca principal obiectiv implementarea cărții de identitate electronice la nivel național, un document ce va înlocui treptat buletinele tradiționale. Proiectul își propune să integreze acest nou tip de document cu infrastructura digitală națională, oferind cetățenilor acces rapid și eficient la multiple servicii publice.
De asemenea, cartea de identitate electronică va avea elemente de securitate avansate, facilitând autentificarea digitală și reducând riscul de fraudă în utilizarea identităților personale. Conform documentului anexat hotărârii, Nota de fundamentare subliniază trei priorități principale:
- Alocarea bugetului: Suma de 382.305 lei va fi utilizată pentru infrastructura tehnologică necesară emiterii și gestionării cărților de identitate electronice.
- Crearea unui sistem integrat de gestionare: Proiectul prevede dezvoltarea unei platforme care să permită utilizarea cărților de identitate electronice pentru accesarea serviciilor publice online.
- Extinderea progresivă a proiectului: Primele cărți de identitate electronice urmează să fie disponibile pentru cetățeni începând cu 2025, cu o perioadă de implementare estimată la nivel național până în 2028.
Noul model de carte de identitate electronică va permite accesul la un spectru larg de servicii publice și private, aliniate atât cerințelor legislației naționale, cât și directivelor europene (eIDAS 910/2014), precum și pe baza specificațiilor prevăzute de Legea nr. 162/2020 și a modelelor implementate în alte state europene. Aceste servicii vor include:
- Autentificare pentru accesarea serviciilor online ale administrației publice, cum ar fi platforma Ghișeul.ro.
- Acces la dosarul medical electronic al pacientului, oferind posibilitatea vizualizării istoricului medical și rețetelor.
- Autentificare pentru plăți de taxe și impozite la nivel local și național.
- Servicii bancare, precum deschiderea de conturi și autentificarea la bancomate fără card fizic.
- Identificare pentru votul electronic, un pas important spre modernizarea procesului electoral.
- Acces rapid la servicii de asigurări sociale, cum ar fi pensiile și indemnizațiile.
- Identificare la punctele de trecere a frontierei, simplificând controalele la granițele Uniunii Europene.
- Acces la registrele comerciale pentru antreprenori sau persoane juridice.
- Servicii de educație online, incluzând accesul la platformele de învățare digitală.
- Autentificare pentru obținerea documentelor de călătorie, precum pașapoartele biometrice.
- Eliberarea certificatelor de stare civilă, precum certificate de naștere sau de căsătorie.
Introducerea cărții de identitate electronice simplifică interacțiunile cetățenilor cu instituțiile publice. De exemplu, autentificarea electronică permite eliminarea completă a dosarului cu șină, iar serviciile medicale devin mai accesibile. În plus, funcționalitățile integrate reduc timpul necesar pentru procesarea cererilor administrative și contribuie la diminuarea birocrației, precum și la creșterea încrederii în institutțiile publice. Aceste funcționalități aduc beneficii multiple, însă implementarea lor va depinde în mare măsură de modernizarea rapidă a infrastructurii digitale existente în România.
România în context european
România se aliniază tendințelor europene prin acest proiect. Țări precum Estonia, lideră în digitalizare, oferă deja de ani buni cărți de identitate electronice, utilizate pentru accesarea serviciilor publice și private. În Uniunea Europeană, peste 80% dintre statele membre au implementat sisteme similare, fiind raportate creșteri ale eficienței în administrațiile publice și o reducere a costurilor asociate. Rămâne de văzut cât de repede va reuși România să depășească provocările legate de infrastructura digitală și să ofere cetățenilor un acces simplificat la serviciile propuse.
Vezi aici Hotărârea nr. 1407/2024
Vezi aici Nota de fundamentare
Vezi aici alte articole despre D4eID
