20 Septembrie, 2019

Cum se va cumula pensia cu alte venituri

Precizările de mai jos au la bază modificările aduse la Legea nr. 263/2010 privind pensiile publice, prin recenta Lege nr. 217/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 908 şi care intră în vigoare la 23 noiembrie 2017.

Până la intrarea în vigoare a modificărilor, în lege se prevede că în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, anumite categorii de pensionari.

Din 23 noiembrie, textul se referă la dreptul de a se cumula pensia cu “venituri realizate din activități dependente, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora“. Dreptul de cumul îl au:
  • pensionarii pentru limită de vârstă;
  • nevăzătorii;
  • pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;
  • copiii, pensionari de urmaș, până la vârsta de 16 ani sau care își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
  • pensionarii care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau județeni – aceasta din urmă categorie fiind introdusă prin legea de modificare nr. 217/2017.
Prin noile dispoziţii introduse în lege, se prevede că pot cumula pensia cu venituri realizate din activități dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu excepția celor realizate din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II – vezi Caseta de la sfârşitul materialului –, următoarele categorii de pensionari:
  • a) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I sau II de invaliditate, precum și pensionarii de urmaș încadrați în gradul I sau II de invaliditate;
  • b) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul III de invaliditate, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;
  • c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale;
  • d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș.
Tot ca dispoziţie nouă, lege prevede că pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități independente, indiferent de nivelul acestora.

Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități dependente, aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Reţinem aici două aspecte :
  • Până la modificările în vigoare din 23 noiembrie, legea prevedea că soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii. Condiţia pentru dreptul la cumul era ca aceste venituri să nu depășească 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din lege. În paranteză, trebuie spus că art. 33 din lege nu are un alineat (5). Din raţiuni care ne scapă – dar care au scăpat şi legiuitorului sau probabil din modificări successive –, articolul în cauză spune, în singurul său paragraf, că “Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare”. Pentru rigoare, trimiterea la vechiul Cod fiscal trebuie înţeleasă, desigur, ca fiind făcută la Codul fiscal din 2015.
  • În noua redactare – şi care nu este o simplă modificare redacţională – condiţia este ca veniturile adăugate la pensia de urmaş a soţului supravieţuitor să nu depăşească 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Explicaţia se regăseşte într-un articol special al legii de modificare nr. 217/2017, care prevede că în tot cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sintagma “câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)” se înlocuiește cu sintagma “câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“. Formal, legiuitorul a scăpat de eroarea de numerotare, iar pe fond calcularea se va face în funcţie de câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, despre care urmează să aflăm la ce nivel se va situa.

Casetă documentară

Art. 6.
Cap. I.
(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
  • a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
  • b) funcționarii publici;
  • c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
  • d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
Cap II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
[…]

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice? O poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau .MOBI apăsând AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu