22 Octombrie, 2019

Cum se aplică sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce?

Atragem atenţia asupra acestui subiect, întrucât instanţele de judecată au interpretări diferite. Aşadar, atenţie unde nimeriţi cu judecarea unui astfel de caz. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de Tribunalul Suceava, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

“În interpretarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3), art. 5 alin. (6) şi art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 96 alin. (1) – (3) din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale textului legal ce reglementează contravenţia în cauză, respectiv art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002:

(1) dacă sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se poate considera aplicată doar prin menţionarea textului legal ce sancţionează contravenţia, fără a se preciza natura şi durata sancţiunii în cuprinsul procesului-verbal;

(2) dacă se consideră că sancţiunea complementară se aplică de drept, prin menţionarea textului legal ce sancţionează contravenţia;

(3) dacă sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se consideră aplicată prin reţinerea permisului de conducere;

(4) dacă nelegalitatea aplicării sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se poate invoca, din oficiu, de către instanţă.”

Judecătoria Vatra Dornei a respins, ca nefondată, plângerea contravenţională formulată de petentul persoană fizică împotriva procesului-verbal de contravenţie, emis de intimatul I.P.J. Suceava, prin care petentul a fost sancţionat contravenţional cu avertisment şi i s-a aplicat sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 48, art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi sancţionată de art. 102 alin. (3) lit. e) din acelaşi act normativ.

S-a reţinut, prin actul contestat, că petentul a condus autoturismul, în interiorul localităţii, cu viteza de 104 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar. 

Ce s-a urmărit prin întrebările preliminare?

Sintetizând, Completul ÎCCJ a apreciat că se urmăreşte a se lămuri dacă sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se poate considera aplicată doar prin menţionarea textului legal ce sancţionează contravenţia, fără a se preciza natura şi durata sancţiunii în cuprinsul procesului-verbal; dacă se consideră că sancţiunea complementară se aplică de drept, prin menţionarea textului legal ce sancţionează contravenţia; dacă sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se consideră aplicată prin reţinerea permisului de conducere; dacă nelegalitatea aplicării sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se poate invoca, din oficiu, de către instanţă.

Cu alte cuvinte, se tinde a se preciza dacă prevederile menţionate stabilesc o condiţie de validitate pentru încheierea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, astfel încât lipsa din procesul-verbal a menţiunii aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce, pe timp limitat, să poată constitui o cauză de nulitate parţială a acestuia, stabilindu-se totodată şi felul nulităţii: relativă, cu consecinţa că poate fi invocată numai de partea vătămată, sau absolută, cu consecinţa că poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu. 

Soluţii diferite la instanţele din ţară

Instanţa supremă a solicitat instanţelor locale să îşi prezinte soluţiile date anterior şi/sau opiniile referitoare la o asemenea situaţie. A rezultat că instanţele au interpretări şi soluţii diferite.

Astfel, potrivit materialelor adunate de ÎCCJ, unele instanţe au apreciat că:

  • sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce nu poate fi considerată ca aplicată doar prin menţionarea temeiului legal, fiind necesar a se preciza natura şi durata sancţiunii în cuprinsul procesului-verbal;
  • sancţiunea complementară nu poate fi considerată ca aplicată doar prin menţionarea temeiului legal sau prin reţinerea permisului de conducere;
  • nelegalitatea aplicării sancţiunii complementare se poate invoca şi cerceta şi din oficiu de către instanţă.

În acest sens s-au pronunţat, respectiv şi-au exprimat opinia următoarele instanţe: Curtea de Apel Galaţi; Tribunalul Sibiu; Tribunalul Hunedoara; Tribunalul Braşov; Tribunalul Giurgiu; Tribunalul Ialomiţa; Tribunalul Sălaj; Tribunalul; Tribunalul Buzău; Tribunalul Suceava; Judecătoria Moineşti; Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti; Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti; Judecătoria Giurgiu; Judecătoria Lehliu-Gară; Judecătoria Slobozia; Judecătoria Suceava; Judecătoria Săveni; Judecătoria Babadag.

Alte instanţe au apreciat că:

  • sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se consideră aplicată de drept, prin menţionarea în procesul-verbal de constatare a contravenţiei a textului legal ce sancţionează contravenţia, precum şi prin reţinerea permisului de conducere;
  • în funcţie de circumstanţele cauzei şi în măsura în care contravenientul a contestat şi această sancţiune, instanţa o poate analiza şi individualiza, în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

În acest sens s-au pronunţat, respectiv şi-au exprimat opinia următoarele instanţe: Tribunalul Bacău; Tribunalul Alba; Tribunalul Bucureşti; Tribunalul Ilfov; Tribunalul Maramureş; Tribunalul Cluj; Tribunalul Suceava; Judecătoria Bacău; Judecătoria Oneşti; Judecătoria Braşov; Judecătoria Făgăraş; Judecătoria Rupea; Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti; Judecătoria Bolintin-Vale; Judecătoria Cornetu; Judecătoria Cluj-Napoca; Judecătoria Huedin; Judecătoria Gherla; Judecătoria Constanţa. 

Mai departe, discuţia noastră nu continuă cu prezentarea soluţiei dată de ÎCCJ. Completul de judecată a respins solicitarea tocmai prin faptul că întrebările preliminare ce i-au fost adresate nu prezintă noutate -  ca un temei de admisibilitate, ceea ce se vede din chiar soluţiile date de instanţe, soluţii care care prezintă şi diferenţe de interpretare. Respingând solicitarea Tribunalului Suceava, instanţa supremă a arătat că unificarea practicii instanţelor ar trebui realizată printr-un recurs în interesul legii, ceea ce excede atribuţiile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Decizia ÎCCJ nr. 64/2017 poate fi consultată în Monitorul Oficial nr. 856/2017. 

Dispoziţiile legale supuse interpretării

Iată câteva din actele normative reţinute de Completul ÎCCJ.

Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001:

“Art. 5. -

(1) Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare.

(2) Sancţiunile contravenţionale principale sunt:

a) avertismentul;

b) amenda contravenţională;

c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

(…)

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002:

“Art. 96. -

(1) Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele:

a) aplicarea punctelor de penalizare;

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

c) confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop;

d) imobilizarea vehiculului;

e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);

(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângă sancţiunea principală sau, după caz, una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.

(…)

Art. 102. -

(…)

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

(…)

e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.”

Ai nevoie de Ordonanța de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu