În cadrul seriei de articole cu privire la realizarea actelor de stare civilă, am prezentat informaţii referitoare la înregistrarea şi eliberarea certificatului de naştere şi certificatului de căsătorie. În continuare, vă spunem cum se întocmeşte certificatul de deces.
Conform art. 24 din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 339 din 18 mai 2012, întocmirea actului de deces se face la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul.
Actul de deces se face pe baza:
– certificatului medical constatator al decesului;
– declaraţiei verbale, făcută de membrii familiei decedatului.
În lipsa membrilor familiei persoanei decedate, declaraţia trebuie realizată de medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde a avut loc decesul sau orice persoană care are cunoştinţă despre deces.
Declarantul trebuie să prezinte certificatul medical constatator al decesului, documentul de identitate şi, după caz, documentul de evidenţă militară al celui decedat.
Declararea decesului trebuie făcută în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, termen care cuprinde atât ziua producerii decesului, cât şi pe cea a realizării declaraţiei.
Termenul scade la un număr maxim de 48 de ore, în situaţiile în care decesul a survenit în urma unei sinucideri, accident sau altor cauze violente, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului. Mai mult, în aceste cazuri, pentru întocmirea actului de deces, este necesară şi dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să reiasă sesizarea uneia dintre aceste autorităţi despre deces.
Actul normativ mai prevede că, în cazul declarării decesului unui copil născut viu, care a încetat din viaţă fără ca declararea naşterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofiţerul de stare civilă va întocmi mai întâi actul de naştere şi apoi pe cel de deces.
Certificatul medical constatator al decesului, în care se consemnează cauza decesului, se întocmeşte şi se semnează de către medic sau, în lipsa acestuia, de către un cadru sanitar care a făcut constatarea.
În cazul în care decesul a avut loc pe o navă sau aeronavă şi nu există medic la bord, constatarea decesului se va face în primul port sau aeroport de escală, de către un medic. Dacă durata călătoriei până la prima escală depăşeşte 24 de ore, constatarea decesului se realizează de către comandant, împreună cu consiliul de bord şi se consemnează în jurnalul de bord.
Ofiţerul de stare civilă reţine documentul cu care se face dovada identităţii persoanei decedate şi documentele de evidenţă militară ale acesteia. Ofiţerul le va înainta, în termen de 10 zile de la data înregistrării decesului, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată unitatea administrativ-teritorială, respectiv centrul militar pe raza căruia persoana decedată a avut ultimul domiciliu.
După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
În cazul unui cetăţean român decedat în străinătate, după înregistrarea decesului, înhumarea sau incinerarea se face pe baza adeverinţei eliberate de serviciul de evidenţă a persoanelor sau de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrative-teritoriale în raza căreia urmează să aibă loc.
Adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces eliberat de autorităţile străine, precum şi a traducerii legalizate a acestuia. Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică a României, adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces emis de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de carieră.
Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale de la:
a) locul de naştere al celui declarat mort;
b) domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
c) domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.
