În conformitate cu art. 88 alin. 3 din Codul Muncii, agentul de muncă temporară este „persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia”.
1. Condiţii preliminare
Astfel, din definiţia legală, agentul de muncă temporară trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
• Agentul nu poate fi decât o persoană juridică;
• Nu este suficientă simpla înfiinţare a persoanei juridice, ci este necesară o autorizare suplimentară de la autorităţile competente (MMFPSPV).
Autorizarea persoanei juridice în vederea devenirii agent de muncă temporară este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1256/2011 şi vom trece în continuare la prezentarea procedurii.
Pentru ca o persoană juridică să se poată califica pentru obţinerea autorizaţiei de agent de muncă temporară, ea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
• Să fie o persoană juridică constituită în mod legal şi să cuprindă în actul constitutiv, la obiectul principal de activitate, „Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN” – de unde rezultă că această condiţie nu este îndeplinită dacă această activitate este cuprinsă la obiectele secundare de activitate;
• Să nu înregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale;
• Să nu figureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de reglementările financiare, vamale şi nici cu cele care privesc disciplina financiară;
• Să nu fi fost sancţionată contravenţional în ultimele 24 de luni, anterioare formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale. Contravenţiile care sunt pe rolul instanţelor vor fi luate în considerare numai în măsura în care, până la soluţionarea cererii de autorizare, s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă;
• Să constituie o garanţie financiară.
2. Garanţia financiară
2.1. Ce este garanţia financiară?
Garanţia financiară constă în depunerea în contul unei bănci din România a unei sume. Această sumă trebuie să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, adăugând contribuţiile datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
2.2. Cum se utilizează garanţia financiară?
Unicul scop al acestei garanţii este pentru utilizarea acesteia la plata de către agentul de muncă temporară a drepturilor de natură salarială, precum şi a celorlalte drepturi băneşti negociate la încheierea contractului de muncă temporară, precum şi a contribuţiilor datorate bugetelor de stat.
Conform legislaţiei, garanţia nu va fi folosită decât în cazul în care agentul de muncă temporară nu are fonduri suficiente pentru plata obligaţiilor salariale şi a contribuţiior aferente în momentul în care acestea devin scadente. În cazul în care nici garanţia financiară nu este suficientă, după o întârziere de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile salariale şi cele privind contribuţiile către bugetele de stat au devenit scadente şi exigibile, obligaţiile vor fi plătite de utilizator în baza solicitării, făcute în scris, de către salariatul temporar sau inspectorul de muncă.
În cazul în care garanţia financiară ajunge să fie folosită de agentul de muncă în scopul de mai sus, acesta va avea obligaţia să o completeze astfel încât să ajungă la cuantumul iniţial în termen de 5 zile de la data micşorării acesteia.
3. Procedura de autorizare
Dosarul pentru obţinerea autorizaţiei se depune la agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale ce aparţin de MMFPSPV şi trebuie să cuprindă:
• Actul constitutiv al persoanei juridice din care să rezulte că obiectul principal de activitate este cel de „Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN” (legea permite şi depunerea actului adiţional la actul constitutiv) – în copie legalizată;
• Certificatul de înregistrare emis de Registrul Comerţului de unde să rezulte obiectul principal de activitate;
• Cazierul fiscal – din care să rezulte că nu există fapte sancţionate de reglementările în vigoare;
• Certificate eliberate de instituţiile competente care să ateste că persoana juridică nu are debite la bugetul de stat sau la bugetele locale – condiţia este îndeplinită prin prezentarea certificatelor de atestare fiscală eliberate de ANAF şi Direcţia impozitelor si taxelor locale (DITL);
• Certificat constatator eliberat de Registrul Comerţului din care să rezulte că persoana juridică nu se află în procedura de reorganizare sau faliment – este indicată depunerea unui certificat constatator cât mai recent;
• Dovada constituirii garanţiei financiare;
• Declaraţie pe propria răspundere prin care solicitantul declară că nu a fost sancţionat contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare solicitării autorizaţiei, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale.
Dosarul, cuprinzând toate documentele menţionate mai sus, va fi depus la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale competentă. Autorităţile vor avea la dispozţie 30 de zile de la data depunerii dosarului pentru soluţionarea cererii şi, în funcţie de rezultatul analizei, să emită autorizaţia de funcţionare sau să respingă solicitarea persoanei juridice.
Atenţie! În cazul în care persoana juridică are mai multe filiale, procedura de autorizare va trebui întreprinsă, în mod separat, pentru fiecare filială în parte.
În cazul în care autorităţile constată că dosarul este incomplet, aceastea vor solicita completarea acestuia, în termen de 7 zile lucrătoare, caz în care termenul de soluţionare al cererii se va majora corespunzător. În caz contrar, necompletarea dosarului în termenul menţionat va duce la respingerea cererii pentru autorizare. Din momentul în care solicitantul primeşte răspunsul privind respingerea autorizării, acesta va avea la dispoziţie 30 de zile pentru a face contestaţie la MMFPSPV. Din momentul emiterii contestaţiei, autorităţile vor avea la dispoziţie 30 de zile pentru soluţionare.
Dupa soluţionarea contestaţiei, dacă se menţine decizia de respingere a acordării autorizaţiei, solicitantul va putea apela la instanţa de judecată.
În cazul în care autorităţile emit autorizarea de funcţionare în calitate de agent de muncă temporară, aceasta va fi valabilă pentru o perioadă de doi ani de la data emiterii. În vederea funcţionării ca şi agent de muncă temporară pentru o perioadă mai mare de doi ani, această autorizaţie va trebui prelungită.
» În partea a doua a acestui subiect am scris despre prelungirea autorizaţiei, obligaţiile agenţilor de muncă temporară şi încetarea activităţii în calitate de agent de muncă temporară. Citiţi continuarea subiectului în articolul „Cum devii un agent de muncă temporară şi ce obligaţii ai după ce ai fost autorizat? (Partea a II-a)”.
Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.
.1. Ce este garanţia financiară?
Garanţia financiară constă în depunerea în contul unei bănci din România a unei sume. Această sumă trebuie să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, ad ăugând contribuţiile datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. VA INFORMEZ CA SALARIUL BRUT CONTINE CONTRIBUTIILE ANGAJATULUI !!!! SI NU ESTE SINGURA INFORMATIE ERONATA DE PE ACEST SITE !!!!!! CITITI LEGEA 1256 ART. 5 AL. 1