Cotele cu care se calculează obligaţiile bugetare datorate de angajat şi angajator

În acest articol, vă prezentăm cotele cu care se calculează obligaţiile bugetare datorate de angajat şi angajator pentru veniturile din muncă, în România, în anii 2010, 2011 şi 2012:

Cele mai importante obligaţii de plată sunt detaliate în tabelul de mai jos:

7. Obligaţiile angajatorilor pentru drepturile persoanelor cu handicap (L. nr. 448/2006)

Prin art. 78 din Legea nr. 448/2006 se prevede: „(2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la lit. a).”

8. Comisionul pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă (L. nr. 130/1999)

Prin alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 130/1999 se prevede: „(1) Pentru prestarea serviciilor prevăzute în prezenta lege, inspectoratele teritoriale de muncă vor percepe un comision stabilit după cum urmează: a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le păstrează şi le completează carnetele de muncă; b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le prestează serviciile prevăzute la art. 3, constând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate de către aceştia”.

9. Impozitul pe venit/salarii (L. nr. 571/2003)

Prin alin (2) al art. 57 din Legea nr. 571/2003 se prevede: „(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel: a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele: –deducerea personală acordată pentru luna respectivă; –cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; –contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro; b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;”

10. Obligaţiile bugetare pentru veniturile din pensii (L. nr. 571/2003; L. nr. 19/2000; L. nr. 95/2006)

Şi în anul 2010, contribuţia de sănătate (5,5%) şi impozitul (16%) se calculează numai din suma care depăşeşte 1.000 lei lunar, nu din cuantumul total al pensiei. Impozitul pe venitul impozabil din pensii = venitul impozabil din pensii x cota de impozit = [venitul supus obligaţiilor bugetare – contribuţia de sănătate] x cota de impozit = [venitul din pensie – suma neimpozabilă de 1.000 lei – contribuţia de sănătate] x cota de impozit.

11.  Obligaţiile bugetare pentru veniturile realizate pe bază de convenţii civile (Codul civil)

Contribuţia de sănătate se datorează numai în cazul în care cel care obţine venitul nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. a) – d) din Legea nr. 95/2006. Impozitul se datorează cu cota de 16%. Vezi precizările din acest material.