Inspectorii de la Garda Națională de Mediu au aplicat amenzi contravenţionale unei firme pentru nedepunerea împuternicirii reprezentantului societății sau nedepunerea cărți de identitate a reprezentantului societății.
Reglementări legale
Contravenţiile de mai sus sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, act normativ care, prin art. 96 alin. (3) pct. 5, prevede obligaţia persoanelor fizice și juridice „de a asista persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control, punându-le la dispoziție evidența măsurătorilor proprii și toate celelalte documente relevante„.
Societatea a înaintat acţiune în instanţă pentru soluționarea plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de contravenție. La Judecătorie, petenta a formulat şi o critică de neconstituţionalitate cu privire la dispozițiile art. 96 alin. (3) pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a susținut, în esență, că prevederile criticate, în temeiul cărora a fost sancționat, nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate și contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 21, art. 24, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens s-a susținut că norma de incriminare nu îndeplinește caracterul previzibil, pentru că stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenție este lăsată la libera apreciere a agentului constatator. Astfel, petenta nu are posibilitatea de a-și regla conduita. Dreptul la un proces echitabil și dreptul părții de a se apăra în fața instanței sunt iluzorii, dacă se permite agentului constatator să sancționeze nedepunerea unor documente relevante. Astfel, înțelesul sintagmei „documente relevante” este lăsat la aprecierea agentului. În concluzie, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a apreciat că dispozițiile de lege criticate au un caracter general, care îi împiedică pe destinatarii normei să prevadă conținutul contravenției.
Ce constată CCR?
Pe scurt, iată care au fost principalele argument în urma cărora completul CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate.
• Referitor la lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat. Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii.
• Semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.
• În ceea ce privește documentele relevante care trebuie puse la dispoziția persoanelor împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control, Curtea constată că acestea diferă de la caz la caz, legea neputând să prevadă, în mod exhaustiv, care sunt documentele relevante în fiecare speță. Așadar, Curtea reține că textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. În concluzie, nu se poate primi critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au un caracter general, care îi împiedică pe destinatarii normei să prevadă conținutul contravenției.
• Stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenție nu este lăsată la libera apreciere a agentului constatator, deoarece procesul-verbal de contravenție poate fi atacat cu plângere contravențională la instanța judecătorească, ceea ce s-a întâmplat și în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Astfel, critica potrivit căreia stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie contravenție este lăsată la libera apreciere a agentului constatator este neîntemeiată, deoarece procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției va fi analizat, sub toate aspectele, de instanța judecătorească, iar, în cadrul acestui litigiu, autorul excepției are la îndemână toate mijloacele procedurale pentru asigurarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil. Pentru aceste argumente, textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil și 24 privind dreptul la apărare și nici celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la accesul la justiție.
• Susținerile autorului excepției referitoare la solicitarea concretă a agentului constatator a unor documente nerelevante în opinia autorului excepției (cum sunt împuternicirea reprezentantului societății sau cartea de identitate a reprezentantului societății), precum și eventualele abuzuri ale agentului constatator nu constituie aspecte de neconstituționalitate a textului de lege criticat, ci aspecte privind aplicarea legii, ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
Pentru aceste considerente, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 74/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 479 din 11 iunie 2018.
Ai nevoie de Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
