Reamintim aici regimul contravenţiilor, în condiţile în care Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost recent republicată în Monitorul Oficial nr. 761 din 29.09.2016.
Amendă contravenţională între 100.000 şi 150.000 lei
Se sancţionează astfel contravenţiile de mai jos, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni şi în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996:
- fapta prin care părţile se obligă reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terţ;
- fapta prin care un comerciant solicită facturarea/refacturarea şi încasează de la furnizor taxe şi servicii.
- fapta prin care comerciantul oferă sau să vinde produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute de OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- fapta prin care comerciantul solicită furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective.
În caz de abatere repetată a faptelor de mai sus, interzise, se poate suspenda autorizaţia de funcţionare a comerciantului pentru o perioadă de până la 6 luni.
Amendă contravenţională între 50.000 şi 100.000 lei
Se sancţionează astfel contravenţiile de mai jos, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni şi în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996:
- nerespectarea dispoziţiilor potrivit cărora comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, refuzul recepţiei mărfii făcându-se în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum 24 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii.
- – nerespectarea obligaţiilor privind termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate, care se stabileşte prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depăşească 30 de zile calendaristice. Fac excepţie produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice;
- – nerespectarea obligaţiilor privind acordarea, de către comerciant a unor spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti, în condiţiile legii;
- nerespectarea obligaţiilor ce revin comerciantului persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare, şi anume obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se vor stabili prin hotărâre a consiliului local;
- nerespectarea obligaţiilor de a prezenta toate documentele care stau la baza desfăşurării relaţiilor comerciale, la solicitarea reprezentanţilor MFP care verifică desfăşurarea relaţiilor comerciale dintre comerciant şi furnizor.
Constatarea contravenţiei în sfera comercială şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice.
Amendă contravenţională între 100.000 şi 150.000 lei
Nerespectarea dispoziţiilor art. 11 şi 12 din lege se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată. Redăm conţinutul textelor de lege în cauză.
Art. 11.
(1) Eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele menţiuni:
a) ţara de origine a animalului . . . . . . . . . .;
b) animal născut în ţara . . . . . . . . . .;
c) animal crescut în ţara . . . . . . . . . .;
d) animal sacrificat în ţara . . . . . . . . . ., marca de sănătate/identificare şi denumirea operatorului economic;
e) animal tranşat în ţara . . . . . . . . . ., marca de identificare şi denumirea operatorului economic.
(2) Comerciantul este obligat să afişeze vizibil sintagma „carne românească”, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte indicarea ţării de origine sau a locului de provenienţă pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină şi de păsări de curte, în Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului şi în Regulamentul UE 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului.
(3) Produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.
Art. 12*).
*) Prevederile art. 12, fost art. 103, intră în vigoare la 6 luni de la data publicării Legii nr. 150/2016 în Monitorul Oficial nr. 534 din 15 iulie 2016.
(1) Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panif
icaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei.
(3) Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Ai nevoie de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!