Reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâtele C si D solicitând instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să se constate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune ca efect al joncțiunii posesiilor asupra imobilului situat în localitatea X, compus din casă din patru camere și anexe și teren intravilan în suprafață de 200 m.p.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că la data de 01.10.2005 „ au cumpărat” (așa cum s-au exprimat) de la Y. (decedat la 13.01.2008) și de la pârâte, imobilul casă de locuit cu 4 camere și teren aferent în suprafață de 180 m.p. ( din măsurători 200 m.p), pentru care au achitat integral prețul vânzării de 40.000.000 lei , intrând în posesia acestuia.
În continuarea acțiunii reclamanții au arătat că în momentul în care au încercat să perfecteze actul de vânzare-cumpărare în formă autentică, au constatat că vânzătorii promitenți nu dețineau acte de proprietate, la rândul lor dobândind imobilul în anul 1968 tot printr-un înscris sub semnătură privată.
Pe fondul acestei situații, reclamanții au promovat prezenta acțiune, considerând că au exercitat o posesie neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietari , atât pentru autorii acestora cât și pentru ei, care au continuat posesia.
Se indică în acțiune ca fiind autor Y, decedat la 13.01.2008 și care nu a obținut un titlu de proprietate pentru imobile, dar fără a motiva cum s-a produs joncțiunea posesiilor.
În motivarea în drept a cererii, reclamanții au arătat că înțeleg să invoce dispozițiile art. 1860 Cod civil, art. 645, 1837 din vechiul Cod civil și art. 1846-1847 din vechiul Cod civil.
În probaţiune, reclamanții au precizat că se prevalează de proba cu înscrisuri, martori, interogatorii, expertiză topo și construcții.
Ce apărări concrete au formulat pârâtele C și D în cauză?
Pâratele C și D au formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosarul cauzei prin care acestea au solicitat admiterea cererii reclamanților ca întemeiată.
Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat şi cum a argumentat hotărârea respectivă?
Prin sentinţa civilă nr. abc/05.05.2011, instanţa de fond a respins ca nefondată acțiunea, motivând – în esență – că nu s-a creat un raport juridic valabil pentru joncțiunea posesiilor în vederea invocării uzucapiunii de 30 de ani ca mod de dobândire a unui drept real.
Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 1860 din vechiul Cod civil „orice posesor are facultatea spre a putea opune prescripția să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său”.
Joncțiunea posesiilor este posibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de o posesie propriu zisă și cel ce invocă joncțiunea posesiilor să fie succesor în drepturi al autorului.
Antecontractul de vânzare-cumpărare a dat naștere unei obligații de „a face” în sarcina promitenților vânzaăori și anume de a vinde în formă autentică imobilul promis, iar în favoarea reclamanților, ca beneficiari ai promisiunii de vânzare. S-a născut un drept ce le permite , potrivit dispozițiilor art. 1073 din vechiul Cod civil, să solicite executarea întocmai a obligației asumate de către debitori – pârâtele în speță.
În acest context, instanța a apreciat că joncțiunea posesiilor nu este posibilă întrucât reclamanții prin acțiunea lor, tind în realitate la realizarea vânzării-cumpărării, în condițiile în care înstrăinatorul nu este proprietarul lucrului.
Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către reclamanți şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioara? Cum a argumentat instanța superioară hotărârea respectivă?
Da, sentinţa civilă nr. abc/05.05.2011 a fost atacată de către reclamanți, dar instanţa superioară a menţinut hotărârea respectivă, reţinându-se temeinicia şi legalitatea acesteia.
Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa superioară a avut în vedere următoarele considerente:
Joncțiunea posesiilor presupune existența cumulativă a următoarelor condiții:
1. să fie vorba de posesii propriu – zise întrucât detenția precară nu este susceptibilă de joncțiune cu posesia actuală (adică, atât posesia reclamanților, cât și aceea a autorilor lor trebuia să fie astfel de posesii);
În speță, posesia exercitată de către reclamanți nu a îndeplinit aceste condiții, întrucât deși, au pretins că au dobândit și au stăpânit bunul ca niște adevarați proprietari, începând din anul 2005, reclamanții nu au procedat la declararea la rol a terenului posedat și nu au achitat niciodată taxele și impozitele aferente, neînțelegând să se comporte ca adevarați proprietari. Dimpotrivă, din certificatul eliberat de primărie la 28.01.2011, rezultă că imobilul este înscris în rol pe numele defunctului.
Având în vedere că pentru a exercita posesia trebuie îndeplinite cumulativ două condiții – efectuarea de acte materiale de deținere și de folosire a bunului (corpus) și intenția efectuării acestor acte pentru sine, în maniera în care le-ar fi exercitat proprietarul dreptului real asupra bunului (animus), se reține că, în speță, cel de-al doilea element nu a fost dovedit, simpla folosire a terenului exercitată de către reclamanți în absența declarării terenului la rol, nefiind suficientă pentru caracterizarea posesiei ca utilă, în sensul art. 1847 din vechiul Cod civil.
2. cel ce invocă joncțiunea să fie un succesor în drepturi al autorului – posesorul precedent ; așa cum rezultă din sesizarea pentru deschiderea succesiunii lui Y., reclamanții nu sunt succesori în drepturi al defunctului, nefacând parte dintre moștenitorii acestuia.
Întrucât, în cauză, reclamanții nu sunt moștenitori ai posesorilor anteriori, iar pentru a uzucapa posesia trebuie exercitată sub nume de proprietar, reclamanții putând avea calitatea de succesori doar dacă au încheiat cu posesorii anteriori un act juridic translativ de proprietate privind terenul în litigiu.
Or, antecontractul de vânzare-cumpărare dintre reclamanți și posesorii anteriori nu a creat legătura autori-succesori, ci a dat naștere unei obligații de a face, conform art. 1073 din vechiul Cod Civil – cum corect a reținut și prima instanță – astfel că nu poate opera joncțiunea posesiilor.
(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.
