La nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a două etapă (după doi ani de la dată intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
Care este poziţia autorităţilor române?
Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4 c-19/83, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 19 februarie 2014, Camera Deputaţilor susţine punctul de vedere al Parlamentului European potrivit căruia, în contextul crizei actuale, piaţa digitală este o oportunitate importantă pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi relansarea consumului, cu precizarea că Uniunea Europeană trebuie să continue eforturile pentru a institui o piaţă internă digitală completă.
Camera Deputaţilor constată că se perpetuează practici de excludere a cetăţenilor europeni de la accesul la anumite sectoare ale pieţei interne şi că opoziţia dintre libertatea întreprinderii de a decide în ce regiune doreşte să activeze şi dreptul consumatorilor de a nu fi discriminaţi de refuzul de a furniza servicii numai pe motive de cetăţenie sau loc de reşedinţă reprezintă încă un fapt de viaţă.
În răspunsul Camerei Deputaţilor la proiect, avizat prin Hotărârea nr. 6/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 141/2014, se observă că în mediul digital fiecare progres în tehnologie pare a genera o nouă formă de discriminare sau a facilita formele tradiţionale de discriminare, în loc să determine creşterea calităţii vieţii sociale, prin aplicarea principiilor şi respectarea valorilor Uniunii Europene.
Camera Deputaţilor ia act de evaluarea instituţiilor europene potrivit căreia veniturile obţinute din comisioanele interbancare multilaterale (CIM) sunt în multe cazuri prea ridicate comparativ cu costul pe care ar trebui să îl acopere, iar măsurile pentru ca CIM-urile să nu denatureze concurenţa prin crearea de obstacole în calea noilor participanţi la piaţă şi a inovării ar trebui stabilite prin regulament.
În context, este menţionată şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 24 mai 2012 în „cauza MasterCard”, potrivit căreia comisionul interbancar multilateral (CIM) poate fi considerat anticoncurenţial.
În România, nivelul comisioanelor suportate de comercianţi variază între 0,5% şi 1,9% din valoarea unei tranzacţii cu cardul de debit sau de credit, acoperind atât cheltuielile de emitere, cât şi cheltuielile de acceptare la plată a cardurilor, şi că nivelul comisionului creşte în funcţie de serviciile/beneficiile auxiliare oferite de emitenţi la utilizarea cardurilor.
În răspunsul formulat la proiect se arată, totuşi, că în România numărul persoanelor care utilizează serviciile bancare este totuşi redus, mai ales în mediul rural, iar nivelul scăzut al salariului mediu, comparativ cu cel înregistrat în ţările europene dezvoltate, nu asigură nici atingerea masei critice de utilizatori ai cardurilor şi nici veniturile necesare instituţiilor emitente pentru acoperirea costurilor de emitere, procesare şi decontare a acestora. Utilizarea cu preponderenţă a numerarului, în aproximativ 95% din totalul plăţilor de vânzare cu amănuntul, pentru plata bunurilor şi serviciilor oferite consumatorilor nu va permite, pe termen mediu, o reducere importantă a preţului final al acestor bunuri şi servicii, chiar în condiţiile în care nivelul comisioanelor interbancare asociate plăţilor cu cardul de consum s-ar diminua ca urmare a punerii în aplicare a reglementării propuse.
Din motivele expuse, Camera Deputaţilor consideră că aplicarea unor comisioane multilaterale interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card la nivelul maxim prevăzut de regulament şi la termenele de punere în aplicare propuse de acesta, de către prestatorii de servicii de plată care operează pe teritoriul României, nu poate asigura atingerea obiectivelor avute în vedere de actul normativ. Ca atare, între alte propuneri, Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să examineze posibilitatea de a completa propunerea de regulament cu prevederi care să exonereze cetăţenii europeni cu venituri reduse de plata comisioanelor legate de operaţiunile cu carduri bancare.
————————(P)————————
Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 – soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.
Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.
Află mai multe despre Lege5 de AICI.
Foto articol: Sxc.hu
