Citiţi mai jos despre funcţionarea sistemului propus, precum şi despre modificările recente în reglementarea românească în materie – H.G. nr. 600/2009 – privind acordarea de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România.
Noul fond comunitar va trebui să sprijine sistemele statelor membre de furnizare de alimente către persoanele cele mai defavorizate, îmbrăcăminte şi alte bunuri esenţiale pentru persoanele fără adăpost şi copiii lipsiţi de condiţii materiale. Propunerea este transmisă, în prezent, spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene.
Comisia a prevăzut un buget de 2,5 miliarde euro pentru Fond în perioada 2014-2020, ca parte din propunerea sa din iunie 2011 privind un cadru financiar multianual. Statele membre vor contribui cu 15% din costurile programelor lor naţionale, restul de 85% provenind din Fond.
În cadrul fondului propus, statele membre vor solicita finanţare pentru a sprijini programele operaţionale ce acoperă perioada 2014 – 2020 pentru sisteme care oferă, prin intermediul organizaţiilor partenere, alimente pentru cele mai defavorizate persoane şi îmbrăcăminte şi alte produse esenţiale (cum ar fi încălţăminte, săpunuri şi şampon) – pentru persoanele fără adăpost și copiii fără condiţii materiale.
Propunerea ar oferi o flexibilitate considerabilă autorităţilor naţionale în planificarea şi oferirea de asistenţă, în conformitate cu sistemele lor naţionale. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi atributul statelor membre, sau chiar al organizaţiilor partenere, deoarece acestea sunt cele mai în măsură să direcţioneze asistenţa în funcţie de necesităţile locale.
Organizaţiile partenere, adesea neguvernamentale, vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. Pentru a îndeplini obiectivele de coeziune socială ale fondului, organizaţiile partenere nu ar trebui numai să ofere asistenţă materială celor mai defavorizate persoane, ci şi să îşi asume, de asemenea, activităţi de bază care vizează integrarea socială a acestora. Fondul ar putea, de asemenea, să sprijine astfel de măsuri conexe.
Autorităţile naţionale ar putea să utilizeze acest fond pentru achiziţionarea alimentelor sau a bunurilor şi să le pună la dispoziţia organizaţiilor partenere sau să furnizeze organizaţiilor partenere finanţarea pentru a face acest lucru. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea de a utiliza produsele alimentare păstrate în stocurile de intervenţie, în cazul în care acestea există.
În strategia Europa 2020, UE se angajează să reducă numărul persoanelor ameninţate de sărăcie cu cel puţin 20 de milioane. Din cele 116 milioane de persoane din UE care sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe.
Una dintre caracteristicile principale ale privaţiunilor materiale este incapacitatea de a avea acces la alimente adecvate cantitativ şi calitativ. Proporţia din populaţia UE care nu îşi permite o masă care să conţină carne, peşte (sau echivalent vegetarian) o dată la două zile – ceea ce reprezintă o nevoie de bază conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – a fost de 8,7% în 2010, adică peste 43 de milioane de persoane. Primele cifre disponibile pentru 2011 indică o înrăutăţire a situaţiei.
O formă de deosebit de gravă de privaţiune materială este lipsa de adăpost, a cărei amploare este dificil de cuantificat. Cu toate acestea, estimările arată că, în 2009/2010, existau în Europa 4,1 milioane de persoane fără adăpost. Numărul persoanelor fără adăpost a crescut recent din cauza impactului social al crizei economice şi financiare şi a sporirii şomajului. Şi mai îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor fără adăpost se află din ce în ce mai multe familii cu copii, tineri şi persoane care provin din familii de migranţi.
În UE există 25,4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În ansamblu, copiii sunt mai expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populaţiei (27% faţă de 23% pentru populaţia totală).
Acest fapt îi expune la deprivare materială care nu se limitează la starea de malnutriţie. De exemplu, 5,7 milioane de copii nu au acces la haine noi, iar 4,7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită (incluzând o pereche de încălţăminte pentru orice vreme). Copiii care suferă de deprivare materială sunt mai predispuși decât colegii lor să aibă rezultate slabe la şcoală, o stare de sănătate precară şi să nu reuşească să îşi valorifice pe deplin potenţialul ca adulţi.
Principalul instrument al Uniunii Europene pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă, lupta împotriva sărăciei şi promovarea incluziunii sociale este şi va rămâne Fondul social european (FSE). Acest instrument structural investeşte direct în competenţele cetăţenilor şi urmăreşte îmbunătăţirea valorii lor pe piaţa forţei de muncă. Cu toate acestea, unii dintre cei mai vulnerabili cetăţeni, cei care sunt afectaţi de forme extreme de sărăcie, sunt prea departe de piaţa muncii ca să beneficieze de măsurile de incluziune socială finanţate din Fondul social european.
Programul de distribuire a produselor alimentare către cele mai defavorizate persoane (CDP) al UE a devenit din 1987 o sursă importantă de aprovizionare pentru organizaţiile care lucrează în contact direct cu cele mai defavorizate persoane, oferindu-le alimente. În prezent, acesta distribuie aproximativ 500 000 de tone de produse alimentare pe an în beneficiul persoanelor defavorizate.
El a fost creat pentru a utiliza în mod adecvat excedentul de produse agricole existent atunci. Având în vedere că se preconizează diminuarea stocurilor de intervenţie, precum şi imprevizibilitatea lor ridicată în perioada 2011-2020, ca o consecinţă a reformelor succesive ale politicii agricole comune, CDP va fi întrerupt la sfârşitul anului 2013. Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane care este propus ar înlocui şi îmbunătăţi CDP.
*
Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România
Actul normativ de mai sus a fost, recent, modificat prin H.G. nr. 950/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 678 din 28 septembrie 2012, modificările referindu-se în special la lista beneficiarilor eligibili şi la atribuţiile organismelor cu atribuţii pe această filieră.
Beneficiari ai ajutoarelor alimentare sunt categoriile de persoane cele mai defavorizate cărora li se distribuie produsele alimentare furnizate din stocurile de intervenţie ale Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 807/2010 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Categoriile de persoane cele mai defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare în cadrul planului sunt:
a) familiile şi persoanele singure care au stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
b) şomerii înregistraţi, potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
c) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 lei/lună;
d) persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, neinstituţionalizate.
e) persoanele beneficiare ale prevederilor:
– Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare,
– Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
– Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare,
– Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare,
– Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat,
– Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
– Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată,
– Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu modificările şi completările ulterioare,
– Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, ale căror venituri cumulate, obţinute exclusiv din aceste legi, se află sub 400 lei/lună.
O persoană beneficiază de ajutor – produse alimentare – o singură dată în cadrul planului şi pentru o singură categorie de persoane defavorizate căreia îi aparţine la data distribuirii ajutoarelor, chiar dacă se regăseşte la acea dată în mai multe dintre categoriile de mai sus.
Verificarea solicitanţilor a fost modificată, astfel că încadrarea în una dintre categoriile de persoane cele mai defavorizate se verifică de către autorităţile responsabile cu distribuirea ajutoarelor alimentare, în baza unuia din următoarele documente, după caz: dispoziţia scrisă a primarului, carnetul de şomer, decizia de pensie sub 400 lei/lună, certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, mandat poştal pentru plata drepturilor, pentru categoria de persoane prevăzută la lit. e) din categoriile de beneficiari eligibili.
Sistemul de plăţi, prin APIA, pentru ajutoare a fost de asemenea reformulat, astfel că pentru furnizarea de ajutoare – produse alimentare – prin planul anual de distribuţie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură face plăţi către operatorii economici, conform art. 3 alin. (3) şi art. 4 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 807/2010 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură face plăţi către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe bază de documente justificative pentru efectuarea următoarelor cheltuieli: depozitare, gestionare, manipulare şi transportul produselor de la depozitul judeţean la primării, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, în limita a 4% fără TVA din valoarea produselor alimentare distribuite către persoanele cele mai defavorizate.
Actul modificator al H.G. nr. 600/2009 reformulează, de asemenea, atribuţiile instituţiilor publice centrale şi locale cu responsabilităţi în aplicarea şi derularea planului.
