Dincolo de controversele legate de introducerea insultei şi calomniei în noul Cod Penal, atât opinia publică, cât şi alte instituţii reacţionează la o altă modificare aprobată de Camera Deputaţilor, prin care preşedintele, deputaţii şi senatorii nu vor mai fi incluşi în categoria funcţionarilor publici. Ca urmare, aceştia nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflicte de interese.
Să înţelegem despre ce se discută – ce este acum, cum se va modifica?
Funcţionarii publici (art. 147)
Conform prevederilor legislative din actualul Cod Penal, un funcţionar public este „orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145”.
Sursa foto: Lege5.ro
Ca urmare a modificării aprobate marţi de Camera Deputaţilor (for decizional), prin care se prevede excluderea preşedintelui şi parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflictele de interese.
Conflictul de interese (art. 2531)
Conflictul de interese reprezintă „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.
Trebuie reţinut însă că şi aici s-a intervenit asupra legii – noile dispoziţi propuse din Codul Penal presupun faptul că nu vor putea fi anchetaţi pentru conflict de interese funcţionarii care nu au încheiat un contract de muncă şi care nu au semnat o fişă a postului.
Mai mult, au fost eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative.
Care sunt urmările? DNA vine cu exemple concrete
Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin modificarea aduse asupra art. 147 (funcţionarul public), Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetaţi și sancționaţi pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate.
De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.
De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.
DNA a menţionat că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.
În ceea ce priveşte modficiările aduse asupra conflictului de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, DNA consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public.
Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.
În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Curtea Constituţională
Potrivit unui comunicat de presă ÎCCJ, secţiile unite ale instituţiei au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal.
În cadrul Hotărârii nr. 1 (şedinţa din 12 decembrie 2013) se precizează faptul că diferenţa de tratament juridic nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, în condiţiile în care conduce la excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile.
Mai mult, se consideră că prin aceste schimbări sunt încălcate tratatele internaţionale prin care statul român s-a obligat să incrimineze corupţia.
Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă
Nici Plenul CSM-ului nu a rămas lipsit de reacţie, publicând un comunicat de presă prin care atacă modificările asupra prevederilor din Codul Penal referitoare la statutul de funcţionar public şi conflictele de interese.
Astfel, potrivit poziţiei oficiale adoptate de CSM, „eliminarea din sfera noţiunilor de funcţionar public şi funcţionar a persoanelor la care se face referire în textul amendamentului, nu este justificată pentru că în acest fel ar fi afectată protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noţiuni se urmăreşte.”
Doamna Elena Hogaș nu pare a fi obiectivă atunci când citează doar opiniile DNA, Î.C.C.J. și C.S.M. Toate instituțiile astea sunt infiltrate de oameni ai lui Băsescu, prin urmare toate nu fac decât să reitereze opinia acestuia. De ce nu menționează stimata doamnă Hogaș și intențiile legiutorului? Îi este teamă că își pierde postul călduț pe care îl are aici? Sau are alte motive ce o fac să treacă sub tăcere părerile celeilalte părți implicate în discuție? Se cheamă manipulare . Vă promit că voi renunța la știrile dumneavoastră tocmai din cauza lipsei de obiectivitate.
Bună ziua, materialele publicate pe Legestart nu reprezintă o poziţie personală faţă de evenimentele din sfera politică. Acest articol înfăţişează, doar cu titlu de informare, reglementările legislative actuale, modificările propuse şi reacţia oficială a instituţiilor citate, textul fiind preluat din comunicatele emise, după cum se poate observa din trimiterile cu link către surse.
sa fie clar pentru toti ca reglementarile fiscale,daca nu se bucura de aprobare unanima,reprezinta o emanatie a politicului generata de interese de partid.Spre exemplu legea bugetului tarii,daca are amendamente de fond[referitoare la structura veniturilor si cheltuielilor ]care sunt respinse in parlament,intra in sfera legi;lor cu caracter politic.Extrapoland,ajungem la concluzia ca reglementarile metodologice emise de Uniunea Europeana aplicate , mai devreme sau mai tirziu,in Romania fara a tine cont de particularitatile socio-morale existente,transforma buna intentie de uniformizare a situatiilor de raportare intr-o actiune favorabila producerii unor fraude cu consecinte incalculabile pentru o economie slaba ca cea a Romaniei.Degeaba se blocheaza aposteriorii fondurile UE pentru proiecte viitoare daca fondurile „consumate fraudulos sau din prostie „nu mai sunt recuperate.Ar fi mai rentabil[un termen care nu va putea fi eliminat oricum si oricum ] mentinerea unui control concomitent cu scopul de a preveni consumarea aiurea a fondurilor alocate.