Codul administrativ al României a fost adoptat prin vot final de Camera Deputaților, urmând ca noul act normativ să fie transmis spre promulgare după soluționarea sesizărilor la CCR, anunțate de opoziție. Proiectul Codului administrativ a fost inițiat de alianța de la putere și votat în Senat în urmă cu o lună, dezbaterile continuând apoi în comisia specială înființată în Parlament. Aici au fost aprobate zeci de amendamente și respinse alte 245.
Cele mai importante prevederi adoptate de comisie sunt cele referitoare la pensiile speciale ale aleșilor – primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 vor beneficia de o pensie specială în limita a trei mandate.
Art. 248
“(1) Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”.
De asemenea, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
Totodată, aleșii vor putea avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
Un alt articol modificat se referă la eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, şi la modalitatea de a fi montate plăcuţele bilingve.
“Art.94. Folosirea limbii minorităţilor naţionale
(1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul adoptat de Senat.“
Alte modificări adoptate țin de majoritatea unui consiliu local, care nu va mai fi de două treimi pentru aprobarea hotărârilor privind translativitatea dreptului de proprietate, majoritatea necesară fiind, conform proiectului modificat, cea absolută. Așadar, toate tranzacțiile de vânzare-cumpărare, donaţii, moşteniri, schimburi de teren, cu excepția concesiunilor şi închirierilor, vor putea fi votate cu majoritatea absolută.
