Așa cum aminteam în prima parte a acestui articol, vom încerca să prezentăm – în continuare – succint și alte clauze facultative ce pot fi inserate de către părți într-un CIM.
Despre clauza de mobilitate
Clauza de mobilitate reprezintă și aceasta una din clauzele facultative ce se pot regăsi în cadrul unui CIM.
Clauza de mobilitate presupune exercitarea activității de către salariat în mai multe locuri în schimbul unor prestații suplimentare plătite de angajator.
Reglementarea în ceea ce privește clauza de mobilitate o regăsim în art. 25 din Codul muncii.
Potrivit art. 25 alin. 1 din Codul muncii, prin clauza de mobilitate părțile în CIM stabilesc ca, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură.
Cuantumul prestațiilor suplimentare în bani sau modalitățile prestațiilor suplimentare în natură sunt specificate în CIM (art. 25 alin.21 din Codul muncii).
Clauza de mobilitate se prezintă în practică sub forma precizării, inclusă în CIM că salariatul își va exercita obligațiile sale de serviciu într-o anumită rază determinată (la sucursale, șantiere, puncte de lucru) ori în alte localități decât cea în care se află angajatorul la care s-a încadrat în muncă.
Așadar, dacă s-a prevăzut în CIM-ul viitorului salariat, există posibilitatea normală ca munca să se desfășoare în „diverse locuri” (a se vedea art. 17 alin. 3 din Codul muncii, art. 25 alin. 1 din Codul muncii).
Exemplu: poștasul, revizorul din cadrul serviciului financiar al unei societăți cu numeroase filiale,agentul de vânzări etc.
Reținem că stabilirea locului muncii odată cu încheierea CIM-ului prezintă importanță în derularea ulterioară a relației angajator-angajat.
Astfel, dacă în CIM a fost prevăzută o rază teritorială în care urmează să se desfășoare activitatea, orice însărcinare primită de persoana încadrată pentru a îndeplini anumite lucrări, în afara acelei raze, constituie o delegare.
În schimb, dacă în CIM a fost prevăzută o rază teritorială sau anumite localități pentru prestarea muncii, iar persoana respectivă își desfășoară activitatea în cadrul acelei raze sau localități, ea nu execută o delegare, ci își îndeplinește sarcinile în cadrul funcției pe care a încheiat CIM.
În ceea ce privește clauza de mobilitate reținem că aceasta nu presupune totuși dreptul angajatorului de a schimba oricând, în mod unilateral, locul muncii salariatului.
Salariatul poate fi obligat de angajator să-și desfășoare activitatea numai în locurile la care face referire clauza de mobilitate, deoarece acestea reprezintă locul muncii prevăzut în contract în urma realizării acordului dintre angajator și salariat.
Despre clauza de formare profesională
Clauza de formare profesională stabilește modalitatea concretă de formare a salariatului, precum și orice aspecte privind drepturile și obligațiile părților referitoare la formarea profesională.
De reținut că toate cheltuielile ocazionate de participarea salariatului la cursurile de formare profesională (transport, cazare, taxa de participare, diurnă, suport de curs şi orice altă cheltuială necesară bunei desfăşurări de către salariat a activităţii de formare profesională) sunt suportate de către angajator.
De asemenea, reținem că pe perioada în care salariatul dobândeşte noi cunoştinţe profesionale, care vor fi utilizate de angajator, salariatul urmează să fie remunerat pe durata formării profesionale, chiar dacă nu prestează muncă.
Altfel spus, salariatul va fi considerat ca fiind prezent la locul de muncă şi prestând activitatea, fiind în aceeaşi situaţie ca orice salariat, CIM-ul nesuspendându-se, ci intervine o clauză care exonerează salariatul de a presta munca.
De asemenea, legiuitorul prevede că pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă [1].
Despre clauza de proprietate intelectuală
Clauza de proprietate intelectuală prevede situația drepturilor de autor și/sau a drepturilor de proprietate industrială (invenții, mărci, know-how, denumiri de origine, modele de fabricație, modele industriale) realizate de salariat în cadrul instituției/firmei respective pe parcursul derulării CIM.
Despre clauza de obiectiv
Clauza de obiectiv prespune stabilirea în sarcina salariatului a unei obligații de rezultat, privitoare la atingerea unui obiectiv concret; o astfel de clauză poate fi însoțită și de o clauză de succes sau de performanță (stabilește ca obiectivul de atins să întrunească anumiți parametri calitativi sau tehnici).
Despre clauza de restricție a timpului liber
Clauza de restricție a timpului liber prespune că salariatul se obligă ca în timpul său liber, o anumită perioadă, să răspundă operativ convocării și să se prezinte la locul de muncă în termenul convenit pentru a îndeplini o anumită sarcină de serviciu.
În schimbul acestei obligații, angajatorul poate plăti un spor la salariu sau compensa perioada respectivă cu timp liber corespunzător etc.
Despre clauza (obligația) de rezervă
Clauza (obligația) de rezervă prespune că salariatul se obligă: să nu formuleze aprecieri critice, orale sau în scris, asupra clienților, organismelor sau asociațiilor profesionale din care face parte angajatorul; să nu formuleze astfel de aprecieri la adresa altor societăți comerciale cu care intră în contact, chiar dacă societățile respective nu sunt decât potențiali clienți ai angajatorului său; să nu formuleze aprecieri personale, să nu facă nicio declarație despre o persoană sau o autoritate publică aflată în conflict cu angajatorul; să nu se exprime public cu privire la litigiile/conflictele în care este parte angajatorul său, aflate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj.
[1] „Codul muncii comentat şi adnotat”, pag. 509, ediţia 2013, autor Costel Gîlcă, Rosetti International
Ai nevoie de Codul muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
