23 Februarie, 2019

CJUE: Companiile aeriene, obligate să compenseze zborurile anulate sau cu întârzieri şi în cazul unei greve spontane a personalului

Potrivit unei decizii recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, companiile aeriene sunt obligate să compenseze zborurile anulate sau cu întârzieri prelungite şi în cazul unei greve spontane a personalului, ca urmare a anunţului surpriză privind o restructurare.

Această situaţie particulară nu constituie o împrejurare excepțională iar riscurile care decurg din consecințele sociale ce însoțesc astfel de măsuri trebuie să fie considerate inerente exercitării normale a activității companiei aeriene.

Prezentarea cazului analizat de CJUE

În data de 30 septembrie 2016, conducerea companiei aeriene germane TUIfly şi-a anunţat, surprinzător, personalul cu privire la un plan de restructurare a întreprinderii.

În urma acestui anunţ, timp de aproximativ o săptămână, personalul navigant a intrat în concediu medical, ca urmare a unui apel lansat chiar de lucrători. În perioada 1-10 octombrie rata absenteismului pentru motive medicale, în mod obişnuit de ordinul a 10 %, a ajuns până la 89 % din personalul navigant tehnic și 62 % din personalul navigant comercial. În seara zilei de 7 octombrie 2016, conducerea TUIfly a informat personalul său că s-a ajuns la un acord cu reprezentanții acestuia.

Evident, pe fundalul acestei acestei „greve spontane” numeroase zboruri TUIfly au fost anulate sau au avut întârziere de trei ore sau mai mare la sosire. Cu toate acestea, considerând că era vorba despre „împrejurări excepționale” în sensul Regulamentului nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni, TUIfly a refuzat să plătească pasagerilor afectați compensaţiile prevăzute de acesta (şi anume 250, 400 sau 600 de euro în funcție de distanță).

Amtsgericht Hannover și Amtsgericht Düsseldorf (Tribunalele Districtuale din Hanovra şi din Düsseldorf, Germania), ambele sesizate cu acțiuni având ca obiect plata acestor compensaţii, au solicitat Curții de Justiție să stabilească dacă absența spontană a unei părți importante a personalului navigant sub forma unei „greve spontane”, precum cea în cauză, se încadrează în sfera noţiunii „împrejurări excepționale”, astfel încât compania aeriană ar putea fi liberată de obligația sa de compensare.

Decizia CJUE şi argumentele oferite

Prin hotărârea pronunţată marţi, 17 aprilie 2018, Curtea a răspuns în mod negativ la accesată întrebare, stabilind că absența spontană a unei părți semnificative a personalului navigant sub forma unei „greve spontane” (precum cea în cauză), care își are originea în anunțul-surpriză al unui operator efectiv de transport aerian cu privire la o restructurare a întreprinderii, ca urmare a unui apel care nu a fost lansat de reprezentanții lucrătorilor întreprinderii, ci în mod spontan chiar de către lucrătorii care au intrat în concediu medical, nu se încadrează în sfera noțiunii „împrejurări excepționale”.

CJUE a subliniat că Regulamentul prevede două condiții cumulative pentru ca un eveniment să poată fi calificat drept „împrejurare excepţională”:

  • acesta nu trebuie să fie, prin natura sau originea sa, inerent exercitării normale a activităţii companiei aeriene
  • acesta trebuie să scape de sub controlul efectiv al acesteia.

Simplul fapt că un considerent al regulamentului menționează că asemenea împrejurări ar putea apărea, în special, în cazul unei greve, nu înseamnă că o grevă este în mod necesar și automat o cauză de exonerare de obligația de compensare. Dimpotrivă, trebuie să se aprecieze, de la caz la caz, dacă cele două condiții menționate mai sus sunt îndeplinite.

În ceea ce priveşte speţa, Curtea a constatat că cele două condiţii nu sunt îndeplinite.

Astfel, în primul rând, restructurările şi reorganizările se numără printre măsurile normale de gestionare a întreprinderilor. Astfel, companiile aeriene se pot confrunta, în mod obișnuit, în exercitarea activității lor, cu dezacorduri sau chiar cu conflicte cu membrii personalului lor sau cu o parte a acestuia. Prin urmare, într-o situație precum cea care s-a produs la sfârșitul lui septembrie/începutul lui octombrie 2016 la TUIfly riscurile care decurg din consecințele sociale care însoțesc astfel de măsuri trebuie să fie considerate inerente exercitării normale a activității companiei aeriene în cauză.

În al doilea rând, „greva spontană” în cauză nu poate fi considerată ca scăpând controlului efectiv al TUIfly. Astfel, nu numai că această „greva spontană” îţi are originea într-o decizie a TUIfly, dar, în pofida ratei ridicate de absenteism, a încetat ca urmare a acordului încheiat de TUIfly cu reprezentanții lucrătorilor la 7 octombrie 2016.

comentarii

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA).

Fara comentarii

Scrie un comentariu