CJUE: Când poate fi amânată executarea unui mandat european de arestare?

Executarea unui mandat european de arestare trebuie amânată dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție ale persoanei în cauză în statul membru emitent al mandatului

Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului trebuie să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare.

Astfel s-a pronunţat, printre altele, CJUE prin Hotărârea din data de 05.04.2016 în cauzele conexate C-404/15 și C-659/15. 

Menționam faptul că CJUE s-a pronunţat în sensul mai sus arătat referitor la trimiterile preliminare1  ce s-au înscris în cadrul examinării de către Generalstaatsanwaltschaft Bremen (Parchetul din Bremen) a caracterului licit al predării domnilor Aranyosi și Căldăraru autorităților judiciare din statul membru de origine.

Ce a declanşat litigiile principale în discuţie?

În cauza Aranyosi (C-404/15), autoritățile judiciare germane sunt sesizate cu o cerere de predare a persoanei în cauză în temeiul a două mandate europene de arestare emise la 04.11.2014 și, respectiv, la 31.12.2014 de Miskolci járásbíróság (Tribunalul Districtului Miskolc, Ungaria), în scopul efectuării urmăririi penale. Domnul Aranyosi este un resortisant maghiar, care în prezent locuiește în Bremerhaven (Germania) împreună cu mama sa și are o prietenă și un copil de vârstă fragedă.

Acestuia i se impută, pe de o parte, că a sustras, în urma intrării prin efracție într-o locuință din Sajohidveg (Ungaria), 2 500 de euro și 100 000 de forinți maghiari (HUF) (aproximativ 313 euro) în numerar, precum și diverse obiecte de valoare și, pe de altă parte, că a pătruns într-o școală din Sajohidveg, unde a deteriorat bunuri și de unde a sustras echipamente tehnice, precum și numerar într-un cuantum estimat la 244 000 HUF (aproximativ 760 de euro).

În cauza Căldăraru (C-659/15), autoritățile judiciare germane sunt, de această dată, sesizate cu o cerere de predare a persoanei în cauză în temeiul unui mandat european de arestare emis la 29.10.2015 de Judecătoria Făgăraș (România), în scopul executării unei pedepse privative de libertate de un an și opt luni pronunțate printr-o hotărâre rămasă definitivă. Domnul Căldăraru este resortisant român.

Deși a fost condamnat la 17.12.2013 la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a autovehiculelor fără permis de conducere, acesta a recidivat, la 05.08.2014, deplasându-se la domiciliul tatălui său.

Domnul Căldăraru a fost arestat în Bremen (Germania) la 08.11.2015 și a fost reținut în vederea extrădării.

Cu ocazia audierii lor, domnii Aranyosi și Căldăraru s-au opus predării lor către autoritățile judiciare emitente și au declarat, prin urmare, că nu sunt de acord cu procedura de predare simplificată.

Așadar, întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, este de competența autorităților germane să examineze mandatele.

Sesizată cu chestiunea dacă aceste două mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat că condițiile de detenție la care ar putea fi supuși domnii Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare și respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, în hotărârile sale din 10.06.2014 și din 10.03.2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor2 .

Instanța germană a hotărât să suspende judecarea cauzelor și să solicitat CJUE să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.

Întrucât domnul Căldăraru se află în prezent în detenție în Germania, cauza sa a fost supusă procedurii preliminare de urgență prevăzute de Regulamentul de procedură al Curții. Întrucât domnul Aranyosi nu este încarcerat în prezent, cauza sa nu a fost supusă acestei proceduri. Cu toate acestea, întrucât cele două cauze au același obiect, CJUE a decis să le conexeze în vederea pronunțării hotărârii.

Ce a răspuns în esenţă CJUE prin Hotărârea din data de 05.04.2016?

CJUE a amintit că interdicția absolută a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate dedreptul Uniunii. Astfel, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.

Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa.

Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare.

___________

1 Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze CJUE întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Reținem că CJUE nu soluționează litigiul național, insa instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei CJUE. Decizia CJUE este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

2 Pentru România, este vorba despre cauzele Vociu împotriva României, nr. 22015/10; Bujorean împotriva României, nr. 13054/12; Mihai Laurenţiu Marin împotriva României, nr. 79857/12, și Constantin Aurelian Burlacu împotriva României, nr. 51318/12. Pentru Ungaria, este vorba despre cauzele Varga și alții împotriva Ungariei, nr. 14097/12, 45135/12, 73712/12, 34001/13, 44055/13 și 64586/13.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu