23 Octombrie, 2019

CJUE a decis: Transmiterea datelor personale de ANAF către CNAS trebuie făcută cu informarea prealabilă a celor în cauză!

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a răspuns la întrebări preliminare primite de la o instanţă din România, hotărând că, potrivit Directivei nr. 46/1995, persoanele vizate trebuie să fie informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Directiva 46/1995 privind prelucrarea datelor cu caracter personal reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul în care acestea sunt conţinute sau urmează să fie conţinute într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal.

Doamna Smaranda Bara şi alţi cetăţeni români sunt lucrători care desfăşoară o activitate independentă. Administraţia fiscală română a transmis datele privind veniturile lor declarate către Casa Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a solicitat în consecinţă plata restanţelor contribuţiilor la sistemul de asigurări de sănătate.

Persoanele vizate au contestat la Curtea de Apel Cluj legalitatea acestui transfer în raport cu prevederile Directivei. Acestea consideră că datele lor au fost utilizate în alte scopuri decât cele pentru care fuseseră comunicate iniţial administraţiei fiscale, fără informarea lor prealabilă.

Dreptul român abilitează entităţile publice să transmită date cu caracter personal caselor de asigurări de sănătate pentru a le permite acestora din urmă să stabilească calitatea de asigurat a persoanelor vizate. Datele respective privesc identificarea persoanelor (nume, prenume, adresă), însă nu cuprind date privind veniturile obţinute.

În acest context, Curtea de Apel Cluj a solicitat, în esenţă, Curţii de Justiţie să stabilească dacă dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administraţiei publice a unui stat membru să transmită date cu caracter personal unei alte autorităţi a administraţiei publice în vederea prelucrării lor ulterioare, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere şi despre această prelucrare.

În hotărârea pronunţată la data de 1 octombrie 2015, Curtea de Justiţie consideră că cerinţa prelucrării corecte a datelor personale obligă o autoritate a administraţiei publice să informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autorităţi a administraţiei publice în vederea prelucrării lor de către aceasta din urmă în calitate de destinatar al datelor menţionate. Directiva impune expres ca orice eventuală limitare a obligaţiei de informare să fie adoptată prin măsuri legislative.

Legea română care prevede transmiterea gratuită a datelor personale către casele de asigurări de sănătate nu constituie o informare prealabilă care să permită scutirea operatorului de obligaţia de a informa persoanele de la care colectează datele. Astfel, această lege nu defineşte nici informaţiile transmisibile, nici modalităţile de efectuare a transmiterii, acestea figurând numai într-un protocol bilateral încheiat între administraţia fiscală şi casa de asigurări de sănătate.

În ceea ce privește prelucrarea ulterioară a datelor transmise, directiva prevede că operatorul care prelucrează date trebuie să comunice persoanelor vizate informaţii cu privire la propria identitate, la scopul prelucrării, precum şi orice alte informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare corectă a datelor. Printre aceste informaţii suplimentare figurează categoriile de date în cauză, precum şi existenţa dreptului de acces şi de rectificare.

Curtea observă că prelucrarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a datelor transmise de administraţia fiscală presupunea informarea persoanelor vizate în legătură cu scopurile acestei prelucrări, precum şi cu categoriile de date vizate. În speţă, casa de asigurări de sănătate nu a furnizat aceste informaţii.

Curtea concluzionează că dreptul Uniunii se opune transmiterii şi prelucrării de date personale între două autorităţi ale administraţiei publice a unui stat membru fără ca persoanele vizate să fi fost informate în prealabil despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Soluţia, dată ca răspuns la întrebările preliminare primite de la Curtea de Apel Cluj, poate fi consultată integral în cauza C-201/14 Smaranda Bara şi alţii/Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi alţii.

Important de reţinut este şi menţiunea din comunicatul de presă al CJUE, anume trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluţionează litigiul naţional. Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Cadrul juridic

În hotărârea pronunţată, completul de judecată al CJUE prezintă reglementările pe baza cărora a deliberat. Din lipsa de spaţiu, ne vom margini la a face doar trimiteri la Directiva comunitară, reluând însă integral textele din legislaţia naţională invocate în cauză.

Dreptul Uniunii

Directiva 95/46:

  • Art. 2 “Definiţii”;
  • Art. 3 “Domeniul de aplicare”;
  • Art. 6 care priveşte principiile referitoare la calitatea datelor;
  • Art. 7 care priveşte criteriile referitoare la legitimitatea prelucrării datelor;
  • Art. 10 “Informaţiile în cazurile de colectare a datelor de la persoana vizată”;
  • Art. 11 “Informaţii în cazul în care datele nu au fost obţinute de la persoana vizată”;
  • Art. 13 “Excepţii şi restricţii”.

Dreptul românesc

Legea nr. 95/2006

- Din decizia de trimitere reiese că articolul 215 din Legea nr. 95/2006 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prevede:

„(1) Obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei fizice sau juridice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum şi persoanelor fizice, după caz.

(2) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraţi declaraţii nominale privind obligaţiile ce le revin faţă de fond şi dovada plăţii contribuţiilor. [...]”

- Articolul 315 din legea menţionată prevede:

„Datele necesare pentru stabilirea calităţii de asigurat vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autorităţile, instituţiile publice şi alte instituţii pe bază de protocol.”

Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007

- Articolul 35 din Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007) prevede:

„[…] pentru obligaţiile de plată faţă de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanţă îl constituie, după caz, declaraţia […], decizia de impunere emisă de organul competent al CAS [Casa de Asigurări de Sănătate], precum şi hotărârile judecătoreşti privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS şi pe baza informaţiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.”

Protocolul din 2007

Potrivit articolului 4 din Protocolul nr. P 5282/26.10.2007/95896/30.10.2007 încheiat între CNAS şi ANAF:

„După intrarea în vigoare a prezentului protocol, [ANAF], prin intermediul structurilor de profil subordonate, va furniza în format electronic baza de date iniţială cu privire la:

a. veniturile persoanelor care fac parte din categoriile prevăzute la articolul l alineatul l din prezentul protocol, iar trimestrial actualizarea acestei baze de date, [către CNAS], pe mediu compatibil cu prelucrarea automată, conform anexei nr. l la prezentul protocol […]”

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu