De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 417/19.05.2020  a fost publicată Decizia CCR nr. 82/18.02.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 19.05.2020) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 98 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textelor legale menționate de CCR în Decizia nr. 82/18.02.2020?

Art. 98 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002:(1) Amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

  • Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Cum și-a motivat autoarea -în esență- excepţia de neconstituţionalitate ?

În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent. Sunt invocate și prevederile art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un nivel de trai.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia a susținut, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care amenda rezultată în urma aplicării sancțiunilor contravenționale ar diminua venitul lunar al contravenientului, astfel încât acesta să scadă sub nivelul sumei de 2.000 lei. Raționamentul acestei susțineri se regăsește în nivelul de trai decent pe care statul român s-a obligat să-l asigure și să-l garanteze cetățeanului prin art. 47 din Constituție, dar și în argumentul potrivit căruia scopul oricărei sancțiuni îl reprezintă strict îndreptarea conduitei și nicidecum nu poate aduce atingere nivelului firesc de trai al cetățeanului. Este de observat că textul constituțional amintit nu face nicio distincție între contravenienți și necontravenienți, ci, dimpotrivă, se adresează tuturor cetățenilor, astfel că nivelul de trai decent rămâne o obligație juridică a statului român, independent de conduita cetățeanului în spațiul rutier.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut că soluția legislativă cuprinsă în prevederile art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 288/18.03.2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262/22.04.2010 și Decizia nr. 822/11.12.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165/01.03.2019, CCR a respins excepția de neconstituționalitate.

Astfel, CCR a reținut că dispozițiile art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reglementează punctele-amendă corespunzătoare claselor de sancțiuni contravenționale stabilite în cazul faptelor care încalcă regulile privind circulația pe drumurile publice. Stabilirea unor amenzi este consecința săvârșirii unor fapte ilegale sancționate de lege, în cuantumul apreciat de legiuitor în funcție de gravitatea și frecvența faptelor respective. CCR a statuat că textele de lege criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, stabilirea sancțiunii amenzii în cazul săvârșirii unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv “asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului”. Așa fiind, reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 365/22.03.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332/13.05.2011).

Distinct de aceste considerente, cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție și la art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un nivel de trai, CCR a precizat că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare al societății la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul “decent” al vieții, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 765/15.06.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476/06.07.2011). În același timp, obligația statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, față de toți cetățenii săi.

În aceste condiții, CCR a reținut că aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale a amenzii, în cuantumul și în condițiile stabilite prin lege, chiar dacă au ca efect diminuarea patrimoniului contravenientului, nu pot fi considerate ca fiind contrare dreptului cetățenilor la un nivel de trai decent, care, în accepțiunea art. 47 din Constituție, presupune obligația statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială. A accepta susținerile autoarei excepției înseamnă a considera că, pentru îndeplinirea obligației de a asigura un nivel de trai decent, statul ar trebui să ignore conduitele contravenționale, ceea ce este de neacceptat. În consecință, CCR a constatat că măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare necesare, neputându-se reține o afectare a nivelului de trai decent, contrară Constituției

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here