15 Octombrie, 2018

Cifra de afaceri: sens, conţinut şi reglementări contradictorii

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile excepţionale.

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Cifra de afaceri se pateu calcula sub forma mai multor indicatori, precum: cifra de afaceri ca totală; cifra de afaceri medie; cifra de afaceri marginală; cifra de afaceri critică, cifra de afaceri netă, fiecare dintre acestea reflectând câte un aspect din activitatea firmei.

Cifra de afaceri totală reprezintă volumul total al vânzărilor unei firme într-o perioadă de timp.

Cifra de afaceri critică reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielilor sau, altfel spus: pragul peste care firma începe să obţină profit; pragul sub care firma începe să treacă pe pierderi.

Noţiunea de „cifră de afaceri” este definită foarte diferit nu numai în legislaţia fiscală faţă de legislaţia contabilă, dar chiar şi în carul aceleiaşi reglementări de la un articol la altul.

În Legea nr. 571/2003 privind Vechiul cod fiscal, cifra de afaceri este definită diferit nu numai de la un titlu la altul, dar chiar şi în cadrul aceluiaşi titlu, de la un articol la altul. Spre exemplu, în „Titlului VI. Taxa pe valoare adăugată“ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt trei definiţii diferite ale cifrei de afaceri, respectiv:

1. Cifra de afaceri, ca plafon la stabilire a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici conform art. 152 alin. (2), include: valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor reprezentând livrări intracomunitare de bunuri, prestări de servicii intracomunitare, a altor livrări pentru care locul se consideră a fi în străinătate, a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor: a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite de Codul fiscal; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform Codului fiscal

2. Cifra de afaceri la plafonul pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare cuprinde valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. Operaţiunile scutite fără drept de deducere nu se iau în considerare la calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, în schimb se iau în calcul vânzările de active fixe corporale sau necorporale.

3. Cifra de afaceri ca plafon pentru stabilirea perioadei fiscale, care cuprinde operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România dar care dau drept de deducere.

Pentru toate cele trei plafoane menţionate mai sus, persoanele juridice vor lua în considerare la calculul cifrei de afaceri inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.

Cifra de afaceri fiscală include unele elemente care nu sunt cuprinse în cifra de afaceri contabilă, ca de exemplu vânzările de mijloace fixe, vânzările de servicii pentru mai multe perioade, care se recunosc ca venituri amânate în balanţa de verificare, avansuri facturate dar, în acelaşi timp, exclude anumite elemente din cifra de afaceri contabilă şi anume: veniturile facturate în perioadele trecute şi recunoscute în perioada curentă folosind contul 472 „Venituri în avans“, venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri, venituri estimate pentru care exigibilitatea TVA-ului nu a avut loc şi nu au fost încă facturate.

Prin Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate se defineşte numai cifră de afaceri netă astfel: „5. cifră de afaceri netă înseamnă sumele obţinute din vânzarea de produse şi prestarea de servicii după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite direct legate de cifra de afaceri”.

În condiţiile în care numai Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal conţine peste 10 definiţii date noţiunii „cifra de afaceri”, definiţii foarte diferite nu numai de la un titlu la altul, dar chiar şi în cadrul aceluiaşi titlu, de la un articol la altul, este uşor de înţeles numeroasele şi gravele erori care se produc (1) în înţelegerea acestei noţiunii, şi (2) în interpretarea şi în aplicarea corectă a numeroaselor prevederi legale care conţin această noţiune.

S-a ajuns deja în situaţia, cu adevărat teribilistă, în care, înainte de aplicarea unui articol de lege, pentru a nu greşi în interpretarea şi în aplicarea corectă a prevederilor acestuia, să analizezi dacă respectivul articol de lege nu defineşte „în propriul înţeles”, cifra de afaceri.

De pildă, dacă noţiunea „cifră de afaceri” nu este înţeleasă cu sensul şi cu conţinutul prevăzut printr-un articol în aplicarea t.v.a., contribuabilii pot utiliza perioade fiscale sau regimuri de taxare eronate, ceea ce va conduce la aplicarea greşită a prevederilor articolului respectiv şi, pe cale de consecinţă, la a suporta diferite sancţiuni, precum majorări, penalităţi etc. 

Exemple de prevederi, din Noul cod fiscal şi din Normele metodologice de aplicare Codului fiscal, care definesc diferit „cifra de afaceri” 

• În Legea  nr. 227/2015 privind Codul fiscal: 

Art. 25. Cheltuieli

“6. i) 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;

Art. 282. Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

“(3) a)[…]Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 şi 278, realizate în cursul anului calendaristic;”

Art. 310. Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

“[…](2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 297 alin. (4) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi, dacă nu sunt accesorii activităţii principale, a operaţiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) şi f). Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1), dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, şi livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.” 

• În Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal: 

TITLUL II. Impozitul pe profit. CAPITOLUL II. Calculul rezultatului fiscal. SECŢIUNEA a 5-a. Cheltuieli

“18. (1) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, în cazul în care reglementările contabile aplicabile nu definesc „cifra de afaceri”, aceasta se determină astfel:

a) pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, cu excepţia instituţiilor de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, „cifra de afaceri” cuprinde veniturile din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentând reduceri comerciale acordate şi se adaugă subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;

b) pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, „cifra de afaceri” cuprinde:

(i) venituri din dobânzi;

(ii) venituri din dividende;

(iii) venituri din taxe şi comisioane;

(iv) câştiguri/pierderi realizate aferente activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net;

(v) câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare deţinute în vederea tranzacţionării – net;

(vi) câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net;

(vii) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net;

(viii) diferenţe de curs de schimb – câştig/pierdere – net;

(ix) câştiguri/pierderi din derecunoaşterea activelor, altele decât cele deţinute în vederea vânzării – net;

(x) alte venituri din exploatare;

c) pentru instituţiile prevăzute la art. 2 lit. a) – d) din Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, „cifra de afaceri” cuprinde:

(i) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;

(ii) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;

(iii) venituri din comisioane;

(iv) profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare;

(v) alte venituri din exploatare.”

CAPITOLUL IV. Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei SECŢIUNEA 1. Livrarea de bunuri

“7. (12) b) bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din Codul fiscal.”

Ai nevoie de Noul Cod fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice.

Fara comentarii

Scrie un comentariu