În ce priveşte societăţile, materia este reglementată prin Legea nr. 31/1990, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare. De dată recentă, reglementările la care ne referim au fost modificate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
Societatea pe acţiuni funcţionează, de regulă, cu trei cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor şi, potrivit legii, trebuie să îşi exercite personal mandatul. Durata mandatului lor este de trei ani şi pot fi realeşi.

ATENŢIE:
La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al MFP-ului.
Prin forma căpătată de lege în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 76/2012, începând cu data de 15 februarie 2013, situaţiile financiare ale societăţilor supuse obligaţiei legale de auditare vor fi auditate de către auditori financiari – persoane fizice sau persoane juridice -, în condiţiile prevăzute de lege.

Auditarea la sistemul dualist de conducere

Societăţile pe acţiuni care optează, în temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. Tratând despre sistemul unitar, Legea societăţilor prevede că acestea sunt administrate de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie, iar dispoziţiile din lege care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplică administratorului unic în mod corespunzător.
În ce priveşte sistemul dualist, prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni este administrată de un directorat şi de un consiliu de supraveghere.

ATENŢIE:
Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societăţilor care optează pentru sistemul dualist de administrare.
Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau opţiunii, în acest sens, a acţionarilor pot să nu aplice prevederile referitoare la numărul de cenzori, hotărârea în acest sens fiind luată de adunarea generală a acţionarilor.

Auditul financiar

Tot prin modificările aduse de Legea nr. 76/2012 se prevede că societăţile ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotărârii acţionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.
La societăţile ale căror situaţii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generală ordinară a acţionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.

Înregistrarea cenzorilor

Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, înregistrează la registrul comerţului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.

Drepturi şi incompatibilităţi

Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative.
Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:
• rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;
• persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta;
• persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului. Astfel, în temeiul art. 731, persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici cenzori sau auditori financiari, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi.
art6-2Sursa foto: Lege5 Online

• persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.


Remuneraţia cenzorilor

Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.

Despre supleanţi

În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant. În cazurile de mai sus, precum şi în situaţia în care numărul cenzorilor nu se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală pentru desemnarea unui nou cenzor.

Obligaţii profesionale

Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni sunt stabilite potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.
Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii sau, după caz, auditorii interni sunt obligaţi prin lege să aducă la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale.
Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.
Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

Reclamaţiile acţionarilor împotriva cenzorilor

Orice acţionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. În cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligaţi să o verifice. Dacă vor aprecia că reclamaţia este întemeiată şi urgentă, sunt obligaţi să convoace imediat adunarea generală şi să prezinte acesteia observaţiile lor. În caz contrar, ei trebuie să pună în discuţie reclamaţia la prima adunare. Adunarea generală trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate.
În cazul societăţilor în care au fost desemnaţi auditori interni, potrivit legii, orice acţionar are dreptul să reclame acestora faptele despre care cred că trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere. În cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligaţi să verifice faptele reclamate, iar în cazul în care sunt confirmate, fiind consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraţie, respectiv consiliului de supraveghere, şi pus la dispoziţie adunării generale; în acest caz, consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat să convoace adunarea generală.
Pentru îndeplinirea obligaţiei de raportare către adunarea generală, cenzorii deliberează împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii sunt obligaţi să treacă într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.

Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.
Şi cenzorilor li se aplică dispoziţiile legii cu privire la răspunderea solidară faţă de societate, precum şi cele referitoare la exercitarea mandatului, dispoziţii cuprinse în articolele 73 şi 15316, reproduse mai jos.

1_73_head2_733_153_2Sursa foto: Lege5 Online

Documentar pentru audit

• activitatea de audit financiar: O.U.G. nr. 75/1999, republicată în Monitorul oficial nr. 598/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
• auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile: O.U.G. nr. 90/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 481/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here