Ce trebuie să știm despre validarea popririi?

Problematica popririi apare ori de câte ori un debitor are o datorie către un creditor, datorie pe care debitorul nu înțelege să o plătească de buna-voie, și, în acest caz creditorul este nevoit să apeleze la executarea silită, inclusiv la cea prin poprire. 

Ce reprezintă poprirea, ce bunuri vizează și cine o poate solicita?

Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit.

Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană (tert) sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

De asemenea, în condiţiile art. 733 alin. (1) din Cod procedură civilă, pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.

Tot astfel, poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide. 

Ce efect produce înfiinţarea popririi?

Din momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit (de exemplu: o bancă, angajatorul debitorului etc) sunt indisponibilizate toate sumele şi bunurile poprite.

Pe cale de consecință, de la indisponibilizare şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu (de exemplu o hotărâre judecatorească, un contract de împrumut încheiat la notariatul public etc), inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel. 

Care sunt obligaţiile terţului poprit?

Potrivit art. 787 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:

1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înfiinţate pentru realizarea altor creanţe decât cele arătate la pct. 2;

2. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.

La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit art. 787 alin. 1 din Cod de procedură civilă, comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătaţi la pct. 1 şi 2 din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte. 

Când, cum se poate cere validarea popririi și cine poate face acest lucru?

Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi (mai sus amintite), inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.

Așadar, potrivit normelor din procedură civilă, rezultă că legiuitorul a instituit un termen de decădere, de cel mult o lună, în care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Acest termen începe să curgă de la data expirării celor 5 zile de la comunicarea adresei de înființare a popririi, înăuntrul cărora terțul poprit trebuia să consemneze suma de bani și să trimită dovada către executor.

În cazul când asupra aceleiaşi sume datorate de terţul poprit există mai multe popriri, care nu au fost executate de către acesta, validarea lor se va putea judeca printr-o singură hotărâre. 

Care este procedura pentru obținerea unei hotărâri de validare a popririi? Ce cale de atac poate fi exercitată împotriva hotărârii respective?

Instanţa îi va cita pe creditorul urmăritor şi pe cei intervenienţi, dacă este cazul, precum şi pe debitorul şi terţul poprit şi, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun.

În instanţa de validare, terţul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.

Dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terţul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desfiinţarea popririi.

În ceea ce priveste poprirea înfiinţată asupra unei creanţe cu termen sau sub condiţie aceasta va putea fi validată, dar hotărârea nu va putea fi executată decât după ajungerea creanţei la termen sau, după caz, la data îndeplinirii condiţiei.

Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă, cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, în acest ultim caz validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente.

În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanţa va dispune menţinerea popririi până la realizarea integrală a creanţei.

Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau, la data înfiinţării ei, în mâinile terţului poprit, instanţa va hotărî vânzarea lor.

Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor bunuri mobile incorporale datorate debitorului, dar care, la data validării, nu se mai aflau în posesia terţului, acesta va fi obligat, prin hotărârea de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct de către executorul judecătoresc.

De reținut este și faptul că terţul poprit care, cu rea-credinţă, a refuzat să îşi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeaşi hotărâre de validare, cu o sumă cuprinsă între 2.000 lei şi 10.000 lei.

Hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. 

Care sunt efectele validării popririi?

Hotărârea de validare rămasă definitivă (deci după judecarea apelului) are efectul unei cesiuni de creanţă şi constituie titlu executoriu împotriva terţului poprit, până la concurenţa sumelor pentru care s-a făcut validarea.

După validarea popririi, terţul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 787 din Cod procedura civila, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărârii de validare, în limita sumei ce trebuia consemnată sau plătită.

Legiuitorul arata si ca creditorul popritor, în măsura în care creanţa sa nu va putea fi acoperită prin executarea hotărârii de validare, se va putea întoarce cu alte urmăriri silite împotriva debitorului poprit.

În cazul în care creanţa debitorului poprit este garantată cu ipotecă, după ce hotărârea de validare a devenit definitivă, se va intabula în cartea funciară strămutarea dreptului de ipotecă în favoarea tuturor creditorilor care au obţinut validarea. 

Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!