În activitatatea mea practică, referitor la încheierea diferitor contracte de donație sau a unor testamente, mi se pune frecvent întrebarea ce anume presupune declarația dată în interiorul actelor respective în sensul că persoana în cauză (donator, testator) mai are ca succesibil rezervatar și o altă persoană/alte persoane în viață și că are cunoștință de dispozițiile art. 1086 și art.1089 din Codul civil cu privire la rezerva succesorală și cotitatea disponibilă?
Cu alte cuvinte, cei care formulează o astfel de întrebare sunt de fapt interesați să înțeleagă noțiunea de rezervă succesorală şi pe aceea de cotitate disponibilă, motiv pentru care vom prezenta în prezentul articol câteva informații de interes referitor la noțiunile respective.
Ce este rezerva succesorală și care sunt moştenitorii rezervatari?
Rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri.
Cu alte cuvinte, rezerva succesorală este partea din moştenire care se cuvine, în temeiul legii, moştenitorilor rezervatari și de care defunctul nu putea dispune prin liberalităţi ori dezmoşteniri.
Trebuie să înțelegem că rezerva succesorală nu reprezintă o parte din moștenire pe care o lasă efectiv defunctul, ci că această rezervă este partea din moștenire pe care acesta ar fi lăsat-o dacă nu ar fi făcut liberalităţi ori dezmoşteniri.
Fiind o parte a moştenirii care se atribuie moştenitorilor rezervatari, rezerva poate fi pretinsă numai de cei care vin efectiv la moştenire, respectiv îndeplinesc condiţiile necesare pentru aceasta (au capacitate succesorală, vocaţie concretă la moştenire, nu sunt nedemni) şi acceptă moştenirea.
Așadar, de exemplu, dacă un părinte are mai mulți copii și decide ca unui copil - A să nu îi lase nici un bun din moștenirea sa, bunurile respective fiind donate/lăsate prin testament (de exemplu) celorlalți copii- B și C, acest lucru este posibil numai pentru partea care nu încalcă rezerva succesorală a lui A.
Potrivit noului Cod civil, moştenitorii rezervatari sunt soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama) ai defunctului.
Dacă însă defunctul nu are moștenitori rezervatari (soţ supravieţuitor, descendenţi şi ascendenţi privilegiaţi), reținem că defunctul poate dispune de bunurile sale după bunul său plac prin liberalităţi sau orice altfel de acte.
Care este întinderea rezervei succesorale potrivit noului Cod civil?
Noul Cod civil a adus un important element de noutate prin reglementarea instituţiei rezervei succesorale după un model clar - sistemul german. Astfel, art. 1088 din noul Cod civil arată că rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.
În ceea ce privește rezerva succesorală a descendenților, spre deosebire de vechiul cod civil (care prevedea că întinderea rezervei varia în funcție de numărul descendenților ) noul Cod civil reglementează rezerva acestora în mod egal și global, fără a mai face vreo distincție funcție de numărul descendenților care vin la moștenire.
În exemplul pe care l-am prezentat anterior, în cazul în care cei trei descendenți A, B și C vin singuri la moștenire, fără a suporta concursul soțului supraviețuitor, în această situație, rezerva lor - împreună va fi de 1/2 din întreaga masă succesorală, iar pentru fiecare dintre descendenți (A, B și C) rezerva succesorală a acestora va fi 1/6.
Cu alte cuvinte, chiar dacă părintele a făcut o donație privind toate bunurile sale celorlalți copii - B și C, și niciunul dintre moștenitori nu este renunțător sau nedemn de a moșteni averea părintelui decedat, 1/6 reprezintă rezerva succesorală care îi aparține lui A și pe care părintele respectiv a încălcat-o prin donația făcută celorlalți copii B și C.
Ce înțelegem prin cotitate disponibilă?
Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi (art. 1089 din noul Cod civil).
În exemplul pe care l-am prezentat anterior, cotitatea disponibilă va fi de 1/2 din întreaga masă succesorală, ceea ce înseamnă că de 1/2 din bunurile sale defunctul părinte putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi făcute către copiii- B și C, dar nu de mai mult.
Reținem însă că, în lipsă de moştenitori razervatari sau dacă aceştia renunţă la succesiune, cotitatea disponibila este egală cu întreaga moştenire.
În ceea ce privește libertatea de a dispune a defunctului în favoarea soţului supravieţuitor, atunci când la moştenire vin şi alţi descendenţi decât cei comuni lor, cei rezultaţi din căsătoria sau din convieţuirea lor (și anume vin și descendenţii din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului), reținem că, potrivit art. 1090 alin. 1 din noul Cod civil, această libertate este limitată nu la cotitatea disponibilă ordinară, ci la o cotitate disponibilă specială, al cărei al cărei maxim este fix (1/4 de moştenire) şi al cărui minim este variabil (partea descendentului care a primit cel mai putin )1.
Faptul că se stabileşte o cotitate disponibilă specială atunci când la moştenire, alaturi de soţul supravieţuitor vin şi descendenţii din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului, cotitate disponibilă ce este mai mică decât cea obişnuită, aceasta are drept scop să ocrotească pe copiii respectivi ai persoanei recăsătorite care, sub influenţa noului soţ sau soţii ar putea să-i facă acestuia liberalităţi prea mari în detrimentul copiilor sus-amintiţi.
Reținem că prevederile art. 1090 alin. 1 din noul Cod civil se aplică atât în cazul în care la moştenire vin numai descendenţi care nu sunt comuni defunctului şi soţului supravieţuitor, cât şi în cazul în care vocaţie succesorală au atât descendenţi comuni cât şi descendenţi necomuni celor doi soţi.
Legiuitorul mai arată că dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1089 din noul Cod civil şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor (art. 1090 alin. 2 din noul Cod civil).
În fine, de subliniat și faptul ca dispoziţiile art. 1090 alin. 1 şi 2 din noul Cod civil se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menţionat la art. 1090 alin. 1 din noul Cod civil a fost dezmoştenit direct, iar de această dezmoştenire ar beneficia soţul supravieţuitor.
_____________________________________
1 De cele mai multe ori, partea descendentului care a primit cel mai puţin reprezintă rezerva succesorală a acestuia.
Ai nevoie de Codul civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!
