Noul Cod Penal prevede faptul că pedepsele principale pentru persoana fizică sunt următoarele: detenţiunea pe viaţă, închisoarea şi amenda.

Ce reprezintă pedeapsa detenţiunii pe viaţă?

Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate a individului pentru tot restul vieţii, așadar pe o durată nedeterminată.

Remarcăm faptul că legiuitorul a prevăzut înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă la împlinirea vârstei de 65 ani a inculpatului/condamnatului.

Astfel, dacă la data pronunţării hotărârii de condamnare, inculpatul a împlinit vârsta respectivă, în mod obligatoriu judecătorul va aplica pedeapsa închisorii (astfel cum s-a specificat anterior) în locul detenţiunii pe viaţă.

În schimb, dacă cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta respectivă în timpul executării pedepsei, legiuitorul a prevăzut faptul că înlocuirea (cu pedeapsa închisorii astfel cum s-a specificat anterior) este facultativă şi operează dacă persoana condamnată a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare (afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească) şi a făcut progrese constante şi evidente în vederea reintegrării sociale.

Ce presupune pedeapsa închisorii?

Închisoarea presupune privarea de libertate a persoanei condamnate, pe o durată determinată cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani.

Reținem că închisoarea reprezintă forma principală de executare a pedepselor.

Ce reprezintă pedeapsa cu amendă?

Amenda reprezintă în fapt suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului în baza hotărârii de condamnare.

Noul Cod penal are o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de vechiul Cod penal, având în vedere faptul că a crescut numărul infracţiunilor ori variantele acestora pentru care amenda poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

Referitor la amendă, reținem faptul că s-a introdus sistemul zilelor-amendă pentru calcularea cuantumului amenzii ce trebuie plătită, pedeapsa fiind între 30-400 zile a câte 10-500 lei ziua.

Astfel, pentru calcularea cuantumului amenzii ce trebuie plătită de către condamnat, judecătorul înmulţeşte suma corespunzătoare unei zile-amendă cu numărul zilelor-amendă. Legiuitorul arată că judecătorul stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei.

De asemenea, reținem și faptul că, la calculul respectiv, judecătorul stabileşte cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă (între 10-500 lei ziua) ţinând cont de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale acestuia faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

Limitele speciale ale zilelor-amendă de care trebuie să țina cont judecătorul în calculul său sunt cuprinse între:

  • 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
  • 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
  • 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

Pentru a înțelege mai bine cum se calculează amend,a conform noului Cod penal, în rândurile ulterioare vom prezenta un exemplu:

În cazul unei persoane care săvârșește o infracţiune de lovire sau alte violențe, sancţionată potrivit art. 193 alin.1 din noul Cod penal cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, instanţa, în baza probatoriului administrat, se orientează spre pedeapsa amenzii.

În cazul mai sus prezentat, mai întâi instanţa va stabili numărul zilelor amendă. Astfel, fiind o amendă prevăzută alternativ cu închisoarea de cel mult doi ani, limitele speciale ale zilelor-amendă vor fi 120, respectiv 240. Între aceste limite, pe baza criteriilor generale de individualizare, instanţa va stabili numărul de zile-amendă, spre exemplu 150 zile-amendă.

Ulterior, instanţa stabileşte suma corespunzătoare unei zile-amendă, între 10 şi 500 lei, având în vedere situaţia materială a condamnatului şi obligaţiile sale; spre exemplu instanţa stabileşte un cuantum de 100 lei pentru o zi-amendă.

În fine, pentru a determina suma pe care condamnatul va trebui să o plătească statului în baza hotărârii de condamnare, instanţa înmulţeşte suma corespunzătoare unei zile-amendă cu numărul zilelor-amendă stabilit. Astfel, în exemplul pe care l-am ales, suma va fi 100 X 150 = 15.000 lei.

Reținem și că, atunci când prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, există posibilitatea ca judecătorul fie să majoreze limitele speciale ale pedepsei amenzii cu o treime, fie să aplice amenda cumulativ cu pedeapsa închisorii.

În cazul în care amenda nu este plătită, noul Cod penal prevede două modalităţi de reindividualizare a acesteia. Astfel, judecătorul poate înlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa închisorii ori a executării pedepsei amenzii prin prestarea unei munci în folosul comunităţii.

Când poate fi înlocuită pedeapsa amenzii cu pedeapsa închisorii ?

În cazul neexecutării cu rea-credinţă (în tot sau în parte) a amenzii de către condamnat, se trece mai întâi la executarea silită a acestuia şi dacă nici în acest fel nu se poate obţine contravaloarea amenzii, din cauza relei credinţe a condamnatului (întrucât acesta şi-a diminuat ori înstrăinat bunurile care puteau fi executate silit), judecătorul procedează la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii prin transformarea zilelor de amendă stabilite prin hotărârea iniţială de condamnare în zile de închisoare. 

Când poate fi înlocuită pedeapsa amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii?

În cazul în care condamnatul este de bună credinţă, însă se află în imposibilitatea de a executa în tot sau în parte pedeapsa amenzii şi nici nu poate fi executat silit din motive neimputabile acestuia, judecătorul, cu consimţământul prealabil al condamnatului, înlocuieşte zilele de amendă cu un număr corespunzător de zile de muncă în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă.

Reținem că, unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.

Până la executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii aceasta poate înceta, dacă persoana condamnată achită suma de bani corespunzătoare zilelor de amendă rămase neexecutate.

De asemenea, trebuie să reținăm și faptul că judecătorul înlocuieşte zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dacă persoana condamnată fie nu execută munca în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă, fie săvârşeşte o nouă infracţiune.

Ai nevoie de Noul Cod penal? Poţi cumpăra actul la zi, în format .pdf, de AICI!

comentarii

1 COMMENT

  1. Va rog, daca ma puteti ghida dv spre anumite articole din noul cod penal pe care ar fi trebuit sa ma focalizez in vederea pregatirii pt examenul de consilier de probatiune. multumesc anticipat

LEAVE A REPLY

Adaugă comentariu!
Adaugă nume aici