OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale a fost aprobată prin lege, cu modificări şi completări. Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 828/2016 şi va intra în vigoare în data de 17 ianuarie 2017.

Continuăm prezentarea unor chestiuni de noutate, pe tipuri de activităţi, în ce priveşte regimul juridic al acestora. Găsiţi aici prima parte a materialului. 

Regimul juridic al PFA

 În obiectul de activitate PFA poate avea cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.

 PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta. 

Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale

 Întreprinderea individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.

 Întreprinderea individuală poate angaja cel mult 8 salariaţi, terţe persoane, cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile legii şi poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi juridice, cu alte întreprinderi individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.

 Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. 

 Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Sunt aplicabile, aici, dispoziţile din Codul civil privind patrimonial, transferal intrapatrimonial şi garanţia comună a creditorilor. (vezi documentarul de la sfârşitul materialului) 

Regimul juridic al întreprinderii familiale

 Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sancţiunea nulităţii, datele de identificare ale membrilor familiei şi ale reprezentantului desemnat din rândul acestora, condiţiile participării, cota procentuală a fiecărui membru la beneficii şi la pierderi, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale, condiţiile de retragere şi data întocmirii.

 Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

 În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi juridice, cu alte întreprinderi familiale, cu întreprinderi individuale sau cu PFA, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.

 Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, fiecare membru al acesteia poate stipula constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de afectaţiune, pentru exercitarea activităţii economice a întreprinderii familiale. În acest caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la beneficiile sau la pierderile întreprinderii.

În condiţiile reglementărilor astfel modificate, de la data de 17 ianuarie 2017 – când va intra în vigoare legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă – urmează să fie abrogate dispoziţiile actuale privind modul de împărţire a cotelor în care se împart bunurile între membrii întreprinderii familiale.

• Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare.

• Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate exercitării activităţii economice a întreprinderii şi a sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii familiale la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneficii, fiind incluse în patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit. 

Documentar

Codul civil

Patrimoniul. Mase patrimoniale şi patrimonii de afectaţiune

Art. 31.

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

(3) Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.

Transferul intrapatrimonial

Art. 32.

(1) În caz de diviziune sau afectaţiune, transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiaşi patrimoni
u, se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale.

(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare.

Garanţia comună a creditorilor

Art. 2324.

(1) Cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare. Ele servesc drept garanţie comună a creditorilor săi.

(2) Nu pot face obiectul garanţiei prevăzute la alin. (1) bunurile insesizabile.

(3) Creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.

(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului. 

Ai nevoie de OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here