21 Septembrie, 2019

Ce se poate întâmpla în cazul unei raport de expertiză contabilă, în situaţia în care contabilul spune mai mult decât i se cere?

Ce se poate întâmpla în cazul unei raport de expertiză contabilă, în situaţia în care contabilul spune mai mult decât i se cere?

1. Potrivit art. 330 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, „Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. (..)”. Concret, instanţa încuviinţează efectuarea unei expertize de către un expert contabil atunci când este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt.
 
2. Potrivit art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările și completările ulterioare, Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.”. Concret, având în vedere competenţa profesională atesată legal, expertul are obligaţia de a lămuri împrejurările de fapt, aşa cum au fost formulate de instanţă.

3. Potrivit art. 336 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, „Constatările și concluziile motivate ale expertului (..)  vor fi consemnate într-un raport scris (..).”

4. Potrivit art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cu modificările și completările ulterioare, „Raportul de expertiză cuprinde: a) partea introductivă, în care se menţionează organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus depunerea acesteia, numele şi prenumele expertului sau ale experţilor, specialitatea acestuia/acestora, data întocmirii şi finalizării raportului de expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul sau experţii urmează să răspundă, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicaţii în cursul lucrărilor la care au fost convocate; b) descrierea operaţiunilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii pe baza celor constatate de expert sau de specialist; c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei.
 
5. Conform Standardului profesional nr. 35 emis de CECCAR, „Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate Expertizele contabile trebuie să le fie utile celor care le-au solicitat. Concluziile expertului contabil trebuie să fie formulate ţinând seama de legislaţie, de reglementările în domeniu precum și de obiectivele stabilite de beneficiarul expertizei contabile. ”.
 
6. Potrivit principiului calităţii, expertizele contabile trebuie documentate şi argumentate ştiinţific. Evenimentele şi tranzacţiile prezentate în raportul de expertiză trebuie probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul stabilit de instanţa de judecată, fără ca expertul să emită judecăţi de opinie personală. Astfel, expertul contabil judiciar nu trebuie să prezinte în raportul de expertiză contabilă judiciară mai mult decât se cere. Expertul trebuie să formuleze răspunsure clare şi fără echivoc, cu respectarea legislaţiei aplicabile, care să lămurească pe deplin împrejurări de fapt formulate de instanţa de judecată. Concret, angajarea şi efectuarea expertizei presupune comportament profesional adecvat din partea expertului, conform cu reglementările aplicabile, normele de conduită şi principiile fundamentale, orice altă manifestare nefiind potrivită şi pe cale de consecinţă sancţionată.
 
7. În cazul unei raport de expertiză contabilă, în situaţia în care expertul contabil spune mai mult decât i se cere, potrivit Standardului profesional nr. 35 emis de CECCAR, „orice întindere sau divagaţie a expertului asupra unor puncte pe care instanţa nu le-a stabilit, este neavenită, iar instanţa o poate, şi de regulă, o sancţionează cu ignorarea sa. ”. Concret, în raportul de expertiză, expertul trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care pot fi justificate cu documente şi care au legătură de cauzalitate cu obiectivele dispuse de organul de judecată, fără alte intervenţii personale.
 
Temei legal aplicabil expertizelor contabile
  • Standardul profesional nr. 35 emis de CECCAR – Experizele contabile
  • Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările și completările ulterioare
  • Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare
  • Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, elaborat de IFAC
  • Decretul nr. 79/1971 privind expertiză contabilă şi expertiză tehnică (în vigoare de la 15.04.1971 până la 25.01.2000)
comentarii

Despre autor  ⁄ Maria Bălăşescu

Maria Bălăşescu este expert contabil. Site: http://www.contabilii.ro Contact: contact@contabilii.ro

Fara comentarii

Scrie un comentariu