Recent a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care se aduc noi modificări la procedura de contestare a actelor administrative fiscale, reglementată prin OPANAF nr. 2137/2011.
Vă prezentăm în continuare o sinteză a noutăţilor legislative referitoare la acest subiect care reies din Ordinul ANAF nr. 378/2013 privind modificarea şi completarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.137/2011 (Monitorul Oficial nr. 199/2013).
* Un act în plus la dosarul contestaţiei
Reglementările legislative anterioare enumerau documentele care trebuie incluse în dosarul contestaţiei, după cum urmează:
– contestația în original, care trebuie să poarte semnătura persoanei îndreptățite, precum și amprenta ștampilei, în cazul contestatorului persoană juridică;
– împuternicirea avocațială în original sau în copie legalizată, după caz;
– actul prin care se desemnează administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul;
– actul administrativ fiscal atacat, în copie, precum si anexele acestuia;
– copii ale documentelor care au legătură cu cauza supusă soluționării;
– documentele depuse de contestator;
– sesizarea penală în copie, dacă este cazul.
Prin noul ordin al Fiscului, se adaugă necesitatea prezentării unui alt document – dovada comunicării actului administrativ fiscal atacat din care să reiasă data la care acesta a fost comunicat. (punctul 3, se modifică subpunctul 3.2 din Instrucţiuni)
Sursa foto: Lege5.ro
* În cât timp depunem contestaţia – clar sau neclar?
OPANAF nr. 378/2013 revine şi asupra termenului de depunere a contestaţiei, aducând clarificări binevenite: „Contestația poate fi depusă în termenul de 3 luni de la data comunicării actului administrativ în situația în care actul administrativ atacat nu cuprinde unul dintre elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. i) din Codul de procedură fiscală.” (punctul 3, se modifică subpunctul 3.12 din Instrucţiuni)
În forma anterioară a actului normativ nu se specifica un moment de start de la care începea scurgerea celor trei luni.
* Retragerea contestaţiei se poate realiza şi parţial
Conform Instrucţiunilor, retragerea contestaţiei se realizează prin depunerea unei cereri de retragere, semnată de contestator sau de împuternicit, cu îndeplinirea aceloraşi condiţii de formă prevăzute la formularea şi depunerea contestaţiei.
În cazul în care contestatorul se află în procedură de insolvenţă/ reorganizare/faliment/lichidare, cererea de retragere a contestaţiei va purta semnătura şi ştampila administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz. (pct. 4, subpunctul 4.1. din Instrucţiuni)
Până la emiterea Ordinului ANAF nr. 378/2013, nu exista nicio precizarea referitoare la modalitatea prin care se poate realiza retragerea cererii de contestaţie, noul act normativ spcificând clar faptul că retragerea se poate face total sau parţial.
Astfel, în situația în care cererea de retragere are ca obiect doar anumite capete de cerere din contestația inițială, despre aceasta se va face mențiune în decizia emisă în soluționarea cauzei, contestația și cererea de retragere parțială vor fi conexate, pentru o mai bună soluționare a cauzei. (pct. 4, se introduce subpunctul 4.21 din Instrucţiuni)
De asemenea, se adaugă o nouă prevedere legislativă prin care se specifică faptul că decizia prin care se ia act de renunțare la contestații urmează procedura emiterii și comunicării deciziilor emise în soluționarea contestațiilor. (pct. 4, se introduce subpunctul 4.4 din Instrucţiuni)
* Ce (mai) contestăm?
Lista documentelor administrative fiscale care pot fi supuse contestării se extinde, de asemenea, prin specificarea expresă a două noi tipuri de acte:
– procesul-verbal încheiat ca urmare a unui control încrucișat/inopinat;
– proces- verbal/notă de restituire întocmit/întocmită ca urmare a cererii de restituire accize. (punctul 5, se modifică subpunctul 5.3 din Instrucţiuni)
În forma anterioară a instrucţiunilor, textul legislativ nu preciza aceste procese-verbale, prezentându-se sub următoarea formă:
* …şi multe alte modificări
Întrucât noul ordin emis de ANAF intervine destul de mult asupra formei textuale a Instrucţiunilor, prezentăm succint şi alte modificări incluse:
– se reglementează sensul sintagmelor „organ ierahic superior” şi „majorare de pretenţie”;
– prin organe centrale cu atribuții de inspecție fiscală prevăzute la art. 209 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală (instituţii în a căror competenţă de soluţionare intră actele administrative fiscale) se înțelege atât organele din aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală care au potrivit titlului VII din Codul de procedură fiscală competență în efectuarea inspecției fiscale pe întregul teritoriu național, cât și structura din aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală care are competență în efectuarea verificării persoanelor fizice pe întregul teritoriu național.
Vă invităm să consultaţi forma integrală a Ordinului ANAF nr. 378/2013 privind modificarea şi completarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Codul de procedură fiscală pe Lege5.ro – noul soft legislativ realizat de Indaco Systems.
