În Monitorul Oficial nr. 703/2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Prezentul act normativ intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014, iar dacă ar fi să îi facem o caracterizare generală, aceasta ar fi că majorează semnificativ impozitarea aplicată contribuabililor.
Actul normativ aduce însă şi modificări importante asupra procedurii TVA aferentă contribuabililor declaraţi inactivi, impozitului pe dividende sau modificării perioadei fiscale la impozitul pe profit, când contribuabilii optează pentru un alt exerciţiu financiar decât anul calendaristic.
Tot cu această ocazie se reglementează impozitul pe construcţii. Acelaşi act normativ majorează redevenţele miniere şi reformulează noţiunea de microîntreprindere.
Prima parte a articolului o dedicăm majorării impozitelor, urmând ca în partea finală să detaliem şi alte elemente din sfera fiscală.
MAJORARE ACCIZE
Este fără îndoială cea mai mare majorare dintre impozitele aflate în sfera ordonanţei.
Pentru benzina cu plumb, acciza se majorează la 637,91 euro / tonă, de la 547 euro / tonă. Procent majorare = 16,6%.
Acciza la benzina fără plumb se majorează la 557,91 euro / tonă de la 467 euro / tonă. Procent majorare = 19,4%.
Pentru motorină, acciza se majorează la 473,85 euro / tonă de la 391 euro / tonă. Procent majorare = 21,2%.
Sursa foto: Lege5 Online Nu este aceasta singura majorare pentru accize, toate celelalte accize aplicate la alte produse se vor majora, datorită schimbării modului de calcul a cursului de schimb.
Accizele se calculează la cursul de schimb din prima zi a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene.
Noutatea este că dacă acest curs este mai mic în anul curent decât cel existent în anul anterior, atunci acesta din urmă se actualizează cu rata inflaţiei, calculată la luna septembrie.
Pentru anul 2014, ordonanţa a stabilit un indice de creştere a preţurilor de 104,77%, calculat la luna septembrie 2013 faţă de septembrie 2012.
IMPOZIT NOU – IMPOZITUL PE CONSTRUCŢII ÎN PROCENT DE 1,5%
Impozitul se aplică la toate construcţiile regăsite în grupa 1 din catalogul mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2139/2004 cu modificări ulterioare.
Observăm că se datorează acest impozit pentru toate construcţiile, fie că sunt speciale, fie că sunt şoproane, betoane sau alte construcţii.
Foarte important: impozitul nu se datorează pentru aceleaşi construcţii pentru care se datorează deja impozit la bugetul local, conform prevederilor existente.
Procentul este de 1,5% din valoarea contabilă brută a construcţiilor.
Când se achită acest impozit?
Impozitul pe construcţii se achită în două rate egale, în datele de 25 mai şi, respectiv, 25 septembrie.
Acest impozit se datorează bugetului de stat şi este în administrarea ANAF.
Ordonanţa stabileşte ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, să se adopte prin ordin ANAF formularul declaraţiei.
Notă: se recomandă totuşi reevaluarea tuturor construcţiilor, pentru a se evita situaţiile în care ar fi posibilă majorarea impozitelor pentru activele nereevaluate în ultimii trei ani, similar impozitului la taxele locale.
MAJORARE REDEVENŢE MINIERE
Redevenţele prevăzute la art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003 suferă creşteri, dintre care amintim:
– o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;
– o cotă de 4% pentru cărbuni;
– o cotă de 6% pentru metalele nobile.
În esenţă, toate redevenţele miniere s-au majorat cu 25%.
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, titularii licenţelor/permiselor de exploatare împreună cu autorităţile competente vor încheia acte adiţionale la contractele existente, pentru stabilirea redevenţelor conform noilor prevederi legislative.
FISCALITATE
Să revenim la partea de implicaţii fiscale şi modificări legislative, dintre care amintim câteva:
a) contribuabilii care sunt declaraţi inactivi nu beneficiază de deducerea TVA pentru achiziţiile destinate vânzărilor, pe perioada cât deţin un cod invalid de TVA, chiar dacă au obligaţia colectării TVA la livrările de bunuri/prestările de servicii.
La data la care societatea îşi reactivează codul de TVA, societatea îşi poate ajusta TVA în favoarea sa, pentru bunurile şi serviciile neconsumate, aflate în patrimoniu la data reactivării codului de TVA.
Ordonanţa enumeră mai exact categoriile de bunuri şi servicii pentru care societatea îşi poate ajusta TVA în favoarea sa, respectiv:
– stocuri şi servicii neconsumate, constatate prin inventariere;
– active corporale fixe în curs de execuţie;
– bunuri de capital şi alte bunuri decât cele de capital, pentru care nu expirat perioada de ajustare a TVA.
Ajustarea TVA se efectuează în primul decont depus sau într-un decont ulterior.
b) pentru contribuabilii ce au optat pentru un exerciţiu financiar contabil altul decât anul calendaristic, se poate opta ca şi exerciţiul fiscal (anul fiscal) să fie diferit de anul calendaristic.
c) dividendele încasate de la o persoană juridică română sau străină sunt scutite de impozit pe profit în România, dacă persoana juridică română deţine mai mult de 10% din capitalul social al plătitorului de dividende, pentru o perioadă neîntreruptă de 1 an, şi există o convenţie de evitare a dublei impuneri între România şi statul unde este rezident plătitorul de dividende.
Exista o prevedere similară şi anterior, s-a redus termenul de deţinere la perioada de un an.
d) se extind veniturile neimpozabile la calculul impozitului pe profit, la veniturile din vânzări de titluri de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină.
Sunt scutite de impozit pe profit şi veniturile din lichidarea unei persoane juridice române sau străine.
Scutirea se aplică dacă societatea din România deţine mai mult de 10% din capitalul social al societăţii care se lichidează sau se vinde, pe o perioadă neîntreruptă de un an, şi există convenţie de evitare a dublei impuneri între România şi statul de rezidenţă al societăţii străine.
e) cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Aceste sume reduc impozitului pe profit în procentul de 3 la mie din cifra de afaceri, fără a depăşi 20% din impozitul pe profit datorat.
Noutatea constă în faptul că dacă nu sunt scăzute aceste sume din impozitul pe profit în anul curent, acestea se pot reporta în următorii şapte ani consecutivi.
f) dividendele plătite unei alte persoane juridice române sunt scutite de impozit pe dividend, când beneficiarul dividendului deţine minimum 10% din capitalul social al plătitorului de dividend, pe o perioadă neîntreruptă de un an, calculat la data plăţii dividendului.
g) pensiile facultative în sumă de până la 400 euro / an diminuează baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii, numai în locul unde contribuabilul are funcţia de bază.
Despre microîntreprinderi
Se păstrează plafonul anual de venituri impozabile în sumă de 65.000 euro. O microîntreprindere poate realiza venituri din consultanţă şi management în procent de până la 20% din total venituri.
Dacă o microîntreprindere depăşeşte plafonul de venituri sau procentul de venituri din consultanţă şi management, în acest caz va plăti impozit pe profit cumulat de la începutul exerciţiului financiar.
» Foto: În stânga puteţi vedea forma actuală a art. 112^6 din Codul fiscal, iar în dreapta – forma viitoare (modificările se aplică de la 01.01.2014). // Atenţie: Urmărirea modificărilor legislative (la nivel de paragrafe) este o facilitate disponibilă numai pentru abonaţii Lege5. // Sursa: Lege5 Online Veniturile neimpozabile de la microîntreprinderi se extind şi pentru:
– veniturile din diferenţe de curs valutar;
– valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.
Sunt supuse impozitului pe venitul microîntreprinderii şi următoarele:
– reduceri comerciale primite ulterior facturării;
– diferenţa favorabilă calculată în trimestrul al IV-lea între veniturile din diferenţe de curs valutar şi cheltuielile cu diferenţe de curs valutar.
Despre impozitul pe venitul realizat de nerezidenţi în România
Sunt scutite la impozitare în România:
a) dividendele plătite unei societăţi rezidente într-un alt stat membru al Comunităţii, când societatea din celălalt stat deţine mai mult de 10% din capitalul social al societăţii din România, pe o perioadă neîntreruptă de un an, calculată la data plăţii dividendului.
Scutirea se poate acorda dacă ambele societăţi sunt plătitoare de impozit pe profit. Ordonanţa aduce ca noutate reducerea termenului de deţinere de la doi ani la un an şi obligaţia societăţii din România de a fi plătitoare de impozit pe profit.
b) sunt scutite la impozitare dobânzile şi redevenţele plătite către nerezidenţi, conform cap. 4 din Titlul V din Codul fiscal. Acestea sunt redevenţele şi dobânzile plătite la întreprinderi asociate.
Modificarea constă într-o reformulare a prevederilor existente cu trimiterea la capitolul de întreprinderi asociate.
Despre TVA
Refacturările de asigurări efectuate de societăţile de leasing, respectiv sumele încasate în contul unui client sunt scutite de TVA.
Baza impozabilă a TVA se reduce ca urmare a desfiinţări contractului sau în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţul bunurilor livrate/serviciilor.
Se reduce, de asemenea, baza impozabilă a TVA ca urmare a desfiinţării totale sau parţiale a contractului, fie prin acordul scris al părţilor, fie printr-un arbitraj, fie ca urmare a deciziei instanţei judecătoreşti.
Nu se ajustează TVA pentru bunurile furate, distruse sau pierdute, justificate în mod corespunzător. Pentru bunurile furate, actele doveditoare pot fi emise de organele judiciare.
Modificarea intervenită constă în faptul că nu mai este necesară decizia instanţei de judecată care să ateste furtul.
Această justificare pentru bunurile furate emisă de organul judiciar se aplică şi pentru bunurile de capital.
Notă: Modificările aduse de OUG nr. 102/2013 pot fi consultate integral în Lege5 Online – noul serviciu de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.
