Actul normativ analizat astăzi are două secţiuni importante:
a) Modificarea
Codului de procedură fiscală, respectiv a prevederilor ce reglementează
penalităţile de întârziere pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare;
b) Modifică procedura existentă de aprobare a eşalonării la plată a obligaţiilor bugetare. Tot cu această ocazie, legiuitorul adoptă o procedură aplicabilă numai operatorilor economici ce au semnate contracte finanţate din fonduri europene.
În esenţă, dacă operatorii economici renunţă la penalităţile de întârziere când autorităţile contractante nu plătesc la termen obligaţiile contractate şi aceşti operatori economici beneficiază de scutire la plată pentru obligaţiile accesorii datorate la buget.
CE PROCENT AU PENALITĂŢILE DE ÎNTÂRZIERE?
Începând cu 01.07.2013, procentul penalităţilor de întârziere pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.
- Notă: Se abrogă penalitatea fixă de 5% şi 15% pentru întârzieri mai mari de 30 zile sau 90 zile de la scadenţă.
Dobanda de intarziere ramane aplicabila in procent de 0,04% conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala.
Prin cumulare, pentru plata cu intarziere la buget se datoreaza o cheltuiala accesorie de 0,06% pe zi ce corepunde la un procent anual de dobanda de aproximativ 22%.
CE MODIFICĂRI SUNT ADUSE LA PROCEDURA EŞALONĂRII?
În esenţă, sunt aduse două modificări importante:
1. Se reiterează faptul că nivelul garanţiilor necesare aprobării eşalonării la plată acoperă nivelul obligaţiilor bugetare (debite şi accesorii) plus un procent de 16%. În cazul în care se aduc garanţii deja ipotecate/gajate, acestea trebuie să acopere atât obligaţia garantată prin ipotecă/gaj, cât şi obligaţia bugetară aprobată la eşalonare, corectată cu procentul de 16%.
Modificări: În poza de mai jos puteţi vedea modificările aduse de OUG nr. 50/2013 la OUG nr. 29/2011 (alineatele 11 şi 111 ale articolului 9). În stânga este forma iniţială, iar în dreapta este forma modificată. Funcţionalităţile prezentate în imagine sunt disponibile în Lege5.
2. Din punctul de vedere al eşalonării la plată, se extinde posibilitatea eşalonării obligaţiilor bugetare ce rezultă în urma controalelor de specialitate, chiar în situaţia existenţei unei eşalonări aprobate anterior. Până acum dacă în urma unui control existau diferenţe ca urmare a controlului, eşalonarea nu mai era aplicabilă.
CE REGLEMENTĂRI SUNT INTRODUSE PENTRU OPERATORII CE AU ÎN DERULARE CONTRACTE SEMNATE CU AUTORITĂŢI FINANŢATE PRIN FONDURI PUBLICE ŞI NEACHITATE DE AUTORITĂŢI LA SCADENŢĂ?
Operatorii economici ce au de încasat creanţe exigibile, certe şi lichide de la astfel de autorităţi pot solicita amânarea la plată a sumelor datorate către bugetul de stat.
Amânarea la plată se poate acorda în limita sumei de încasat de la autorităţile ce gestionează fondurile europene. Pentru acest fapt se necesită obţinerea unui document de la autoritatea contractantă.
Acest document este valabil 20 de zile de la eliberare, iar ordonanţa instituie procedura de obţinere a amânării la plată.
Ca element de noutate observăm o procedură de anulare a datoriilor accesorii reciproce, dobânzi şi penalităţi:
- Dacă operatorul economic renunţă la dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate de către autoritatea contractantă, şi contribuabilul poate beneficia de scutirea la plată pentru dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente sumelor neplătite la buget, pentru creanţele neîncasate de la autorităţile contractante;
- Dacă operatorul economic nu renunţă la dobânzile şi penalităţile accesorii pe care le datorează autoritatea contractantă, atunci nici acesta nu beneficiază de scutirea la plată pentru penalităţile şi dobânzile datorate pentru neplata la termen a impozitelor bugetare.
In Romania, toate guvernele se plang de nivelul scazut de colectare a taxelor si impozitelor cuvenite bugetului din care trebuie platite pensii, salarii bugetarilor, somaj etc; Oace nu ar fi o forma eficienta pentru a scoate si mare parte din economia subterana la suprafata ca sa se promulge in sfarsit o lege ca toate platile intre persoane juridice, fizice etc (cu mici exceptii) sa se faca prin instrumente bancare cum ar fi card-ul, fila cec etc ? Este greu de crezut ca acest lucru nu-l stiu finantisti de marca care gestioneaza de ani buni economia noastra; atunci cum sa ne explicam lipsa de entuziasm pentru introducerea unei masuri atat de necesare dar si transparente de incasare a banilor datorati bugetului de stat/? Sa fie oare ca nu se vrea ca cei care au dat si dau tunuri mari pe banii statului sa fie adusi in sapa de lemn ? Si atunci cand prinzi un pestisor mic, de ce trebuie cu tam-tam sa fie intemnitat in loc sa fie o preocupare primordiala pentru recuperarea prejudiciului creat de acel individ si mai putin de imaginea sa sifonata la televizor?!
si cum crezi ca ar decurge plata prin card sau virament bancar intre Tata Floarea din Vascautii de Sus (de sus de tot) si Gogu Pintenogu din Vascautii de Jos privind contravaloarea serviciului taieri lemne pt iarna si dus vaca la pascut??? Sau cumva biletele valorice emise de BNR numiti popular bani (cash) le declaram ilegale sau nule?
e de bine tot pentru sacalii care fura statul de ani de zile cu sume deosebit de mari ,iar cand sunt descoperiti,intervine conducerea de stat si de partid si ii scuteste de impozit!!!!!!!!!!!!.tot inainte traiasca tot cei bogati…………….