Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind respingerea, de către președintele României, a propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. CCR a explicat într-un comunicat că prerogativa șefului statului, în această situație de revocare a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, „se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii”, astfel că președintele trebuie să emită decretul de revocare a șefei DNA.
Decizia CCR din 30 mai 2018
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a statuat:
- constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
- Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Agumentele în favoarea motivării acestei decizii vor fi prezentate în cuprinsul deciziei publicate în Monitorul Oficial. De altfel, ministrul Jutiției, Tudorel Toader a reacționat iediat după decizia publicată de CCR spunând că nu există decizie a Curţii Constituţionale care să nu fie respectată de orice persoană, dar până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, este bine ca fiecare să rămână în rezervă și să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le are.
Scenarii posibile
Șeful statului semnează decretul de revocare a procurorului șef DNA. Această decizie îl va costa, însă, foarte mult pe plan politic pe Klaus Iohannis, deoarece și-ar pierde voturile unei părți importante din populație, opozanții puterii care au ieșit în stradă de nenumărate ori ca să își arate sprijinul pentru lupta DNA împotriva corupției.
Preşedintele nu semnează decretul de revocare a șefei DNA. Și această decizie are consecințe politice importante – Klaus Iohannis câștigă sprijinul susținătorilor lui Kovesi, dar dă un semnal negativ în plan internațional, deoarece deciziile CCR implică garantarea respectării principiilor constituționale, iar o împotrivire la o astfel de decizie ar însemna că în România nu se respectă democrația și statul de drept. În plus, în planul politic intern, șeful statului ar putea fi suspendat de Putere, interimatul urmând a fi preluat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Poate amâna decizia, până la momentul la care ori se reia procedura de revocare, în urma unei acțiuni în contencios administrativ împotriva propriei sale decizii de respingere a revocării, ori nu anunță nici un fel de acțiune/decizie și forțează o altă decizie a CCR.
Reacţii
Unul dintre efectele clare ale deciziei CCR, ce se prefigurează a fi valabil în aceeași măsură, este că și ceilalți procurori șefi numiți de șeful statului la propunerea ministului Justiției, adică procuroul șef DIICOT și procurorul general vor putea fi revocați de ministrul Justiției, un om politic în orice guvern.
Reacțiile la această decizie fără precedent nu au întârziat să apară. Coaliția de la putere a anuțat că șeful statului “trebuie să o revoce imediat pe Laura Kovesi”, care, oricum, „ar fi trebuit să demisioneze de mult timp”. Opoziția de centru-dreapta consideră că decizia CCR aduce o “gravă atingere credibilității Curții”. Câteva sute de persoane au protestat, miercuri seară, în fața Guvernului, susținând că revocarea din funcție a procurorului șef al DNA este “un atac la adresa democrației”.
Presa internațională a scris că șeful statului roman este nevoit să o revoce din funcție pe Kovesi, potrivit deciziei CCR, care reprezintă “o mare victorie” pentru Guvernul de la București.
