Ce modificări au fost aduse la regulile privind stingerea obligaţiilor fiscale şi compensarea creanţelor fiscale?

Un nou articol – 115¹ – introdus în Codul de procedură fiscală prin această ordonanţă de urgenţă distinge faţă de reglementarea generală privind ordinea stingerii datoriilor, referindu-se la executarea silită suspendată, şi anume în două situaţii: suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor; suspendarea se întinde pe o perioadă de cel mult şase luni, în cazuri excepţionale, şi se face doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului. Potrivit noilor dispoziţii, plăţile efectuate de către debitori nu se distribuie şi nu sting obligaţiile fiscale înscrise în titluri executorii pentru care executarea silită este suspendată în condiţiile de mai sus.

Excepţie. Este prevăzută şi o excepţie, anume atunci când contribuabilul optează pentru stingerea acestora la alegerea sa, ca ordine de prioritate, în cazul obligaţiilor fiscale de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală, precum şi a amenzilor de orice fel.

Compensarea obligaţiilor fiscale. Prevederile privind stingerea obligaţiilor la executarea silită suspendată sunt aplicabile şi în cazul stingerii obligaţiilor fiscale prin compensare.

A fost modificat principiul general aplicabil, astfel că prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv – potrivit completărilor aduse la alin. (1) al art. 116 – unităţile subordonate acesteia.

Alineatul (5) al art. 116 conţine dispoziţii privind momentul exigiblităţii creanţelor. În redactarea anterioară, una dintre aceste situaţii, prevăzută la litera d), stabilea exigibilitatea „la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru sumele de restituit conform art. 117”. Cu începere de la 28 februarie – data intrării în vigoare a noilor dispoziţii –, reglementarea aceasta a căpătat o nouă redactare şi spune că data exigiblităţii survine la data naşterii dreptului la restituire pentru sumele de restituit potrivit art. 117, astfel:

– la data plăţii pentru sumele achitate în plus faţă de obligaţiile fiscale datorate;

– la data prevăzută de lege pentru depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, în cazul impozitului pe profit de restituit rezultat din regularizarea anuală, potrivit legii. Restituirea se face în limita sumei rămase după regularizarea impozitului anual cu plăţile anticipate neachitate;

– la data emiterii deciziei de impunere anuală, în cazul impozitului pe venit de restituit rezultat din regularizarea anuală, potrivit legii. Restituirea se face în limita sumei rămase după regularizarea impozitului anual cu plăţile anticipate neachitate;

– la data procesului-verbal de distribuire, pentru sumele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170;

– la data prevăzută de lege pentru depunerea declaraţiei fiscale, în cazul sumelor de restituit rezultate din regularizarea prevăzută la art. 117²;

– la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru celelalte cazuri de sume de restituit.

» Modificări: În caseta foto de mai jos puteţi vedea modificările aduse (prin OUG nr. 8/2014) la art. 116 alin. (5) lit. h) din Codul de procedură fiscală. În stânga este forma veche, iar în dreapta – cea nouă. Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este o facilitate disponibilă doar pentru abonaţii Lege5.

Lege5 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.

Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.

Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile – de AICI.

Foto articol: Sxc.hu