Plenul Curții Constituționale a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că este neconstituțională Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se arată într-un comunicat de presă pe site-ul instituţiei.
Potrivit textului proiectului, legea reglementează organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, ca structură specializată în combaterea infracţiunilor împotriva mediului înconjurător şi ar urma să funcţionează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Proiectul mai prevede că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu ar avea următoarele atribuţii:
a) efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de mediu;
b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală;
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti, pentru judecarea cauzelor, precum şi exercitarea căilor de atac;
d) participarea la şedinţele de judecată sesizate;
e) conducerea, supravegherea şi controlul activităţilor de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialişti în domeniul informatic, domeniul silvic, al calitălii apei, al calităţii aerului, al calităţii solului, al gestiunii deşeurilor, al emisiilor industriale, precum şi în alte domenii care lin de protecţia mediului;
f) studierea cauzelor care generează săvârşirea infracţiunilor de mediu ;
g) constituirea şi actualizarea bazei de date vizând infracţiunile de mediu;
h) solicitarea şi acordarea asistenţei judiciare internaţionale în cauzele care privesc infracţiuni de mediu:
i) exercitarea altor atribuiii prevăzute de Codul de procedură penală şi de legile speciale.
De asemenea, potrivit proiectului ar fi în competenţa Direcţiei:
a) Reducerea suprafeței fondului forestier, răierea, ruperea, fără drept, de arbori, puieți din fondul forestier național sau furtul de arbori. Mai exact, infracţiunile prevăzute de art. 106 alin. (1) şi (2), art. 107 alin. (1), art. 108 alin. (1), art. 109 alin (1), art. 110 din Legea 46/2008 privind Codul Silvic.
b) infracţiunile prevăzute de art. 52 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floret şi faunei sălbatice;
c) infracţiunile prevăzute de art. 98, alin (1)-(5), din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
d) infracţiunile prevăzute de art. 81 din legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
e) infracţiunile prevăzute de art. 92, alin (1)-(3), art. 93 alin (1) şi alin. (2), art. 95 alin (1) şi alin. (2), din legea nr. 107/1996 privind Legea Apelor;
f) infracţiunile prevăzrite de art. 63 alin. (1) din legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;
g) infracţiunile prevăzute de art. 2— 8 din legea 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului;
h) infracţiunile prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 43, art. 44, art. 45 din legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, Cu modificările şi completările ulterioare.
i) infracţiunile prevăzute de art. 355 şi 356 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Camera Deputaților a adoptat acest proiect de lege pe 13 mai, cu 200 de voturi „pentru”, patru „contra” și 107 abțineri, însă, fiind reclamat la CCR, unde a fost declarat neconstituțional va trebui adoptat din nou de Parlament, cu modificările impuse de observațiile din decizia CCR.
