22 Octombrie, 2019

CCR: Din nou despre modul de calcul al pensiilor militare de stat

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 345 din 06.05.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 783 din 29.11.2018 și menţionăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 06.05.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 3 lit. f) și i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) și (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a arătat că prin Legea nr. 223/2015 s-au anulat mulți ani de vechime în serviciul militar și totalitatea stagiilor de cotizare în sistemul public și s-a acordat doar un spor de (3-6-9)% aplicat cuantumului pensiei militare, fiind anulat și acesta printr-o grilă de calcul neconformă. De asemenea a susținut că principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt încălcate.

Astfel, principiul unicității este încălcat, întrucât aplicarea normelor de drept fără o actualizare reală a soldelor brute lunare duce, inevitabil, la discriminări și diferențe majore de pensii în interiorul aceluiași sistem.

Principiul egalității este încălcat, deoarece militarii care au ieșit la pensie după 2006 au pensii de două ori sau chiar mai mari la aceleași grade, aceleași funcții, aceleași răspunderi, aceeași muncă si aceeași vechime sau chiar mai mică – decât militarii care au ieșit la pensie înainte de 2006.

Principiul incesibilității este încălcat, întrucât majoritatea pensiilor recalculate sunt mai mici decât pensiile anterioare bazate pe principiul contributivității și nu respectă principiul neretroactivității legii. În conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, “pensiile militarilor [...] se recalculează în raport de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”. Ca atare, a apreciat autorul, noua pensie militară trebuia să fie ori egală ori mai mare decât pensia contributivă anterioară. Pensia aflată în plată este un drept deja câștigat (nu poate fi diminuat de noua lege a pensiilor militare de stat) și, mai mult, este calculată potrivit principiului contributivității, pe întreaga perioadă de activitate, nu doar pe 6 luni la alegere.

Principiul autonomiei este încălcat întrucât s-a emis un ordin comun privind procedura de recalculare si actualizare a pensiilor militare, semnat de miniștrii M.A.I., M.Ap.N., M.J. și directorii S.R.I., S.I.E., S.T.S. și S.P.P, aceasta fiind, poate, motivul apariției unor mari discrepanțe între pensiile calculate de către fiecare minister implicat, perdante fiind pensiile militarilor din MApN.

Principiul recunoștinței este încălcat, deoarece nu se acordă pensia suplimentară, evidențiată separat; nu se recunosc mulți ani de vechime în armată și nici stagiul de cotizare în sistemul public; pensia de serviciu și pensia de serviciu pentru limită de vârstă sunt limitate la 65%, respectiv 85% din baza de calcul utilizată; sporul pentru Ordinul “Meritul Militar” de 10-15-20% din cuantumul pensiei militare este diminuat, pentru că se aplică pensiei de serviciu pentru limită de vârstă plafonată la 85% din baza de calcul, contrar art. 4 din Legea nr. 238/1998; actualizarea nu este transparentă și nu se știe dacă este defectuoasă; sunt scoase din baza de calcul, în mod neconstituțional, drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, pentru care au fost plătite impozite și contribuții de asigurări sociale.

Cuantumul corespunzător stagiului ulterior de cotizare în sistemul public, evidențiat separat prin deciziile de pensii anterioare anului 2016, nu mai apare evidențiat deloc în noile decizii de recalculare, după cum susține autorul excepției. Practic, acest algoritm de calcul elimină mulți ani de vechime în serviciul militar și anulează complet stagiul ulterior de cotizare în sistemul public pentru toți pensionarii militari cu vechime mare în serviciu.

În continuare, s-a susținut că dreptul de proprietate este încălcat, întrucât este confiscat cuantumul pensiei contributive.

Militarilor care, după trecerea în rezervă, au mai activat și în sistemul public le-au fost calculate punctajul mediu anual și cuantumul pensiei cuvenite, ca urmare a unor stagii de cotizare dobândite pe bază de contributivitate, stabilindu-se pentru această perioadă un număr de puncte-pensie și un cuantum corespunzător de pensie în sistemul public. Autorul a apreciat că acesta este un drept legal, dobândit printr-o muncă suplimentară, ulterioară obținerii dreptului la pensie militară de stat, pe baza unei contribuții sistematice, la un alt sistem de pensii, sistemul de pensii publice. În noile decizii de recalculare nu este însă stipulat nici punctajul mediu anual stabilit, nici cuantumul cuvenit al pensiei pentru această perioadă și nicio altă decizie nu a fost eliberată în acest sens. Autorul a conchis că în acest fel se încalcă dreptul fundamental de proprietate privată.

În final, autorul excepției de neconstituționalitate s-a raportat la decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, precum și la o lege adoptată de Parlament, vizând măsuri reparatorii privind încălcarea, față de diverse categorii profesionale, a principiului egalității consacrat de Constituție și modul cum trebuie făcută actualizarea pensiei, și solicită aplicarea lor, prin similitudine, și în cazul pensiilor militarilor. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut, cu titlu prealabil, că, potrivit art. 1 din Legea nr. 223/2015, “Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.” Destinatarii acestei legi sunt menționați în definițiile termenilor care se regăsesc în dispozițiile art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015: “a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar; b) polițist – funcționarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare; c) funcționar public cu statut special – funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare încadrat în Ministerul Justiției sau în unități subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată“. Cu alte cuvinte, începând cu 01.01.2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acestor categorii de persoane sunt reglementate în sistemul pensiilor militare de stat, în mod distinct de sistemul unitar de pensii publice, reglementat prin Legea nr. 263/2010. Din perspectiva art. 51 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia “Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obținerea uneia dintre acestea“, pensiile militare de stat fac parte din categoria pensiilor de serviciu, reglementate de o lege cu caracter special, respectiv Legea nr. 223/2015 [pentru noțiunile de pensie de serviciu și legi cu caracter special a se vedea și dispozițiile art. 117, art. 154 alin. (1) și art. 175 alin. (2) din Legea nr. 263/2010].

CCR a reținut că Legea nr. 223/2015 nu este prima reglementare prin care pensiile, cel puțin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, intrată în vigoare la data de 01.04.2001 [art. 87 al acesteia], “Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat și se exercită în condițiile prezentei legi”, iar, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485/31.05.2004, “Dispozițiile prezentei legi se aplică funcționarilor publici cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, denumiți în continuare polițiști, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.”

Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441/30.06.2010, pensiile militare de stat, precum și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 și, respectiv, a Legii nr. 179/2004, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140/01.04.2000, cu modificările și completările ulterioare. Suprimarea regimului distinct al pensiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 119/2010 și, ca atare, integrarea acestora în sistemul public de pensii s-au realizat prin recalcularea lor impusă prin dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, potrivit cărora “Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare”.

CCR a respins, într-un număr semnificativ de decizii, criticile ridicate împotriva acestor măsuri, atât în cadrul realizării controlului a priori de constituționalitate a Legii nr. 119/2010, cât și ulterior, prin respingerea excepțiilor de neconstituționalitate. Astfel, în Decizia nr. 871/25.06.2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433/28.06.2010, CCR a reținut, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

De asemenea, dispozițiile Legii nr. 119/2010 au fost constatate a fi constituționale în raport cu dispozițiile art. 44 din Constituție și cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu art. 47 alin. (1), art. 53 și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție. Prin Decizia nr. 871/25.06.2010, CCR a statuat că pensia de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). Se observă că și în cazul noii reglementări oferite pensiilor militare de stat, întregul cuantum al pensiei de serviciu, în mod similar cu Legea nr. 164/2001, este suportat de la bugetul de stat [a se vedea, în acest sens, dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin. (1)"]. CCR a mai statuat că dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Sub acest aspect, în Decizia nr. 327/25.06.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546/29.08.2013, CCR a constatat că atâta vreme cât nu are o consacrare constituțională nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu.

CCR reține că Legea nr. 263/2010 a abrogat atât Legea nr. 19/2000, cât și legile speciale, Legea nr. 164/2001 și, respectiv Legea nr. 179/2004. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care pensiile militare de stat au fost, din nou, reglementate în mod distinct, au fost abrogate și dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii [a se vedea dispozițiile art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora “La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) art. 1 lit. a) [...] din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441/30.06.2010;”.

Dispozițiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 01.01.2016. În ceea ce îi privește pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 01.01.2016, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că “Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi”, iar dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că “Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi”.

CCR, în Decizia nr. 290/01.07.2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735/16.08.2004, a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, CCR a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. CCR a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispozițiile art. 79 alin. (1) și art. 80 din Legea nr. 164/2001 care aveau un conținut similar celui al dispozițiilor art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

Clarificările prealabile de mai sus sunt necesare soluționării prezentei excepții, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate face parte din categoria de persoane ale căror pensii sunt supuse recalculării, potrivit Legii nr. 223/2015. Așa fiind, ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, CCR își menține practica anterioară și constată netemeinicia criticilor formulate în prezenta cauză.

CCR a reținut că autorul excepției de neconstituționalitate face parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora “În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.” Aceste dispoziții legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 01.01.2016. Prin urmare, câtă vreme categoriei din care face parte și autorul excepției îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

CCR a reamintit că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu în Decizia nr. 752/05.11.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/04.02.2016, paragraful 15, CCR a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, și deciziile nr. 105/22.02.2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263/30.03.2005, nr. 356/23.09.2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015/03.11.2004, nr. 1.140/04.12.2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31/15.01.2008, nr. 656/30.04.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427/ 23.06.2009, nr. 506/09.04.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368/01.06.2009, nr. 1.237/06.10.2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785/24.11.2010, nr. 851/14.12.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310/05.04.2018, sau nr. 651/11.11.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3/05.01.2015.

Cu referire, în mod deosebit, la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, CCR a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 02.03.2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum.

Ai nevoie de Decizia CCR nr. 783/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Comentarii

  • Răspunde
    IOAN
    mai 12 2019

    Nu inteleg de ce nu se aplica legile si sunt completari in detrimentul pensionarilor . Pensia suplimentara de ce nu se da separat ? Munca depusa de zece ani ca salariat civil ,punctajul obtinut nu se tine cont .am lucrat efectiv 44 de ani !

  • Răspunde
    cristian matei
    iunie 8 2019

    cu mult respect va rog sa-mi raspundeti la intrebare :Proiectul de lege al lui B. privind marirea varstei de pensionare care tocmai a trecut de senat poate fi aplicat pana in septembrie. Care ar fi pasii care au mai ramas pana la intrarea in vigoare Multumesc Anticipat

Scrie un comentariu